Liderii europeni discută proiectul textului final al Tratatului comunitar

Liderii celor 27 de state-membre ale Uniunii Europene sînt reuniţi, pe parcursul zilelor de joi şi vineri, la summit-ul de la Lisabona (Portugalia), unde intenţionează să ajungă la un acord, care ar permite semnarea, pînă la finele anului curent, a noului Tratatul european. Proiectul textului Tratatului comunitar, care vine să înlocuiască proiectul Tratatului Constituţional eşuat acum doi ani în urma referendumurilor din Franţa şi Olanda, a fost aprobat la reuniunea şefilor de stat şi de guvern din statele UE, desfăşurat la 23 iunie 2007. Pe parcursul ultimelor luni, proiectul de text a fost redactat de un număr impunător de lingvişti, jurişti şi diplomaţi, iar acordul ce urmează a fi semnat în capitala portugheză ar însemna că statele-membre acceptă ultima variantă a noului document. În cazul semnării acestuia, noul Tratat urmează să fie ratificat pînă la viitoarele alegeri pentru Parlamentul European, preconizate pentru 2009. Obţinerea respectivului acord politic este şi obiectivul principal al preşedinţiei portugheze a UE.

În ajunul summit-ului de la Lisabona, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Baroso, s-a arătat optimist în ce priveşte stabilirea unui acord între statele-membre asupra proiectului Tratatului, în pofida existenţei mai multor obiecţii, în special, din partea Marii Britanii şi Italiei. Londra vrea introducerea unor amendamente care să-i acorde mai multă autonomie în domeniile justiţiei, afacerilor interne, securitate şi politica externă, iar autorităţile de la Roma sînt nemulţumite de modul de distribuire a mandatelor naţionale în Parlamentul European începînd cu 2009. Mai mult, opoziţia conservatoire din Marea Britanie i-a cerut premierului Gordon Brown să insiste ca proiectul noului Tratat să fie aprobat în această ţară prin referendum, apel respins de către şeful guvernului de la Londra. Roma are doua mari revendicări - aceea ca mandatele naţionale în Parlamentul European să fie în general calculate altfel decît este prevăzut în raportul Severin-Lamassoure, adoptat în plenul legislativului european săptămîna trecută, şi cea ca Italia să aibă acelaşi număr de locuri în PE ca Franţa şi Marea Britanie.

Recent şi Bulgaria şi-a înaintat anumite pretenţii faţă de documentul în cauză, insistînd ca moneda unică europeană să fie scrisă “evro”, potrivit grafiei chirilice, idee pe care Banca Centrală Europeană a respins-o (pronunţia cuvîntului euro, în limba bulgară, este asemănătoare cu cea a cuvîntului „urină“, din aceeaşi limbă). De asemenea, Polonia doreşte introducerea în acest document a unei proceduri care ar permite îngheţarea temporară a deciziilor UE, dacă un număr de ţări se opun acestora, însă majoritatea statelor membre doresc ca procedura să fie specificată doar anexele noului Tratat.

În urma înţelegerii de la începutul verii, noul document se va numi Tratat şi nu Constituţie, deşi a păstrat o mare parte din prevederile Tratatului Constituţional. Noul document prevede renunţarea la simbolurile UE cum ar fi drapelul albastru cu 12 stele aurii sub formă de cerc, imnul „Oda Bucuriei”, de Ludwig van Beethoven. Vor surveni modificări în procedura de luare a deciziilor. Astfel, orice decizie importantă în UE va fi adoptată dacă va fi susţinută de cel puţin 55% din statele-membre şi 65% din populaţia comunităţii. Noul proiect de document prevede instituirea funcţiei de preşedinte permanent al UE, cu un mandat de 2,5 ani. Acum preşedinţia Uniunii este deţinută prin rotaţie, de fiecare stat-membru, pe o perioadă de 6 luni. Va fi instituit un Serviciu pentru Relaţii Externe, condus de un comisar. Proiectul Tratatului prevede şi o componentă importantă cum este „clauza de apărare reciprocă“, după modelul NATO, ceea ce conferă un cadru legislativ larg pentru dezvoltarea capacităţii militare a UE. Textul documentului mai prevede acordarea unui rol sporit pentru parlamentele naţionale în adoptarea legilor comunitare. Pe de altă parte, se va reduce aria de folosire a vetoului naţional.