Fiind insarcinată in termenul 39-40 saptamini, la data de 1 Iunie, orele 02:00 noaptea am chemat salvarea, am fost transportată la Maternitatea Nr 1 din Chișinau pentru că la Maternitatea Nr 2 erau persoane cu febră și Covid19. Ajungînd la Maternitate, în loc să mi se acorde ajutor, fiindcă aveam dureri mari, am fost ținută în coridor, la care medicii de gardă cereau explicații de ce am fost adusă la acestă maternitate, că ei nu primesc locuitorii sectorului Poșta veche, mi s-a masurat temperatura și mi-au permis sa intru in sfîrșit!
La gardă era un medic bărbat, nu-i cunosc numele, dar pot să îl identific dacă se va face anchetă. El a refuzat să-mi primească sarcina, spunînd următoarele: ,,Primească-i sarcina cine vrea, eu n-am de gînd’’. Medicii de gardă in noaptea 1 iunie orele 03:00 au discutat intre ei și au decis să ma trimita în salonul de naștere să mă chinui, chiar dacă apele deja imi erau rupte și totul decurgea spre a naște în scurt timp.

Deci m-am muncit cu dureri insuportabile in salonul de nastere numărul 6, etajul 1, de dureri strigam, la care au venit și mi s-a spus să nu rag că nu sintem la psihiatrie. De la orele 3 pina la orele 8:30 m-am muncit de dureri in acest timp nu m-a vizitat nici un medic ginecolog ca sa vada situația, deci, după toate, dimineața au venit la schimb alți medici de gardă, intrind in salon m-a consultat medicul ginecolog și zice ,,Draga mea, dapoi tu naști, capul fătului de multă vreme era deja la ieșire! Cu mare chin m-am urcat pentru a naște, procesul a fost foarte repede aș zice nici 30 de minute! M-au forțat foarte tare după ce deja bebelușul apăruse la lumina zilei cînd deja trebuia să cobor masa nașterii am observat că nu pot de picioare și in zona pubiană este o durere insuportabilă și oasele îmi scîrțiau de parcă se rupeau, la fel și bebelușul a avut de suferit rămînînd cu un hematom la cap! M-au transportat cu masa cu rotile in solonul Nr 14. Am stat la pat fara sa ma pot mișca in ziua aia pină nu m-au văzut medicii și au analizat că problema mea este una ca Simfizită de 18 ml mi sa facut radiografie, puțin s-au speriat la care mi-au zis că ,,deja nu știu îți place, nu-ți place, dar asta e cum s-a primit! M-au vizitat medici și șefa secției imi faceau vizite de citeva ori pe zi, ca s-ami vada starea! Au fost zile de coșmar in acest spital, stînd cu niște dureri de oase picioare și spate insuportabile și chinuitoare, mă simțeam un invalid caci faceam treburile sub mine și nu puteam nimic sa fac nici sa maninc nici să-mi fac igiena dimineata, după toate astea, lingă mine era o nouă viața un bebeluș nevinovat, care trebuia ingrijit, alăptat, cu chin cu durere cu puterile miinilor mele am ingrijit de el,și multumesc Domnului că a fost un copil linistit. Am insistat să se permită sa vie cineva din apropiați să ingrijeasca de mine și copil, la care mi s-a refuzat din cauza covidului, și mi-au zis că tot ce e nevoie să mă ingrijească sunt datoare asistentele, dar au fost și zile in care am stat udă in pat și neîngrijită la care nu mi s-au facut injecțiile de dureri, a fost o zi de coșmar dupa care am insistat să plec acasă ca să fiu ingrijită de ai mei.
La externare nu s-a descris că am fost internata 4 zile dar numai două,nu s-a scris corect starea mea de sanatate, nu mi s-a descris starea mea și ceea ce e cu mine, simfizita de gradul 2! Deci, după toate, reiese că m-au externat in stare normală și eram destul de sănătoasă, dar la externare m-am deplasat cu căruciorul, pe cînd am venit cu picioarele mele in acea Maternitate, deci mi s-a spus dintre asistente că a mai fost un caz in care a plecat cu cărucioru fiindcă bazinul meu la internare s-a depistat că e ingust și e nevoie de cezăriană, vorbind intre ei ,,Bazinul ei e ingust și e nevoie de cezăreană, nu știu cum va naște ea. Total indiferența, atitudine urîtă fața de pacient sunt nesatisfacută fața de acest personal. Acum la moment, data de 9 Iunie, starea mea la fel este rea, stau la pat, daca incerc sa-mi schimb poziția, durerile sunt insuportabile in zona pubiană, mersul este ca la rața picioarele le tîrîi pe podea. Nu se știe deci dacă in timp imi voi reveni la normal.
Anonimă