Azi a început nimicul. Aţi asistat vreodată la naşterea nimicului? L-am surprins eu, baş în timp ce venea pe lume. Cu cezariană. Să dăm cezarienei ce e al cezarienei. De aceea, de astăzi, când îl veţi surprinde pe acest blog să-l semnalaţi fără sfială. Numiţi-l, strigaţi-l pe nume: nimiculeeee! Nu va dispărea jenat. Se va îmbăţoşi, în schimb. Va fi un nimic îmbujorat, plin de sine, ca un prunc răsfăţat. Cuceritoare prezenţă. M-a invitat la el şi, spun drept, m-a tentat. O să-i fac o vizită. Poate rămân peste noapte. Pot să rămân peste noapte?