Când eram mică, colegii de clasă, în glumă, îmi mai prescurtau numele de familie Jabinschi (un nume cu o conotație nobilă, cu care mă mândream de altfel) în Jaba, ce ar însemna broască în limba rusă. În acele momente, toată mândria mea pentru nume, se transforma ușor, ușor în dispreț. Fiind o persoană strângace de emoții și zgârcită în a le împărți cu alții, nu mi-am spus păsul meu jeluitor părinților, ci îl vâram adânc în mine punându-i capacul cât mai strâns, să nu afle cineva de necazul meu.