Miercuri dimineață, în drum spre școală, Traian s-a oprit brusc și mi-a zis că-l doare un picior (sus, la încheietură). A mers mai departe șchiopătând. M-am gândit că o fi călcat strâmb și o să-i treacă. Dar tot șchiopătând l-am găsit după amiază. Seara i-am făcut masaj, sperând că până dimineață îi va trece. Totuși dimineață avea dureri la orice mișcare a piciorului. Așa că am sunat și ne-am programat pentru aceeași zi la GP (medicul de familie în UK). De acolo ne-au dat îndreptare la pediatrul de la Urgență. Despre calvarul de la Urgență auzisem de multe ori. Așa că m-am pregătit moral pentru ce e mai rău.