Se ştie că, în timp ce puterea centrală a RM este rusofilă, administraţia publică municipală este caninofilă.
Trecând prin curtea primăriei Chişinău, aţi ghicit, am fost atacat de cei trei maidanezi cazaţi acolo. De data aceasta au acţionat cel mai perfid cu putinţă: m-au înconjurat din toate părţile, aşa că am fost nevoit să mă rotesc mai rapid decât un patinator. Agentul de pază stătea cocoţat într-un nuc culegându-i roada, dar când am început să-l strig să-şi ia câinii s-a oprit din activitate şi frunzele nu se mai mişcau. I-am spus că ştiu că e în copac şi că ar face bine să coboare şi să-şi lege dihăniile. Însă nici el nu s-a pierdut cu firea. A început să-mi dea lecţii cum să mă comport, ca să nu irit maidanezii: “Merji înshet shî nu ti uita la dânshî. Dacî înshep sî hămăi, nu ti spărie shi merji măi diparti…”. I-am spus că ar face mai bine să nu-mi ţină prelegeri, să coboare din nuc şi să-şi ia vagabonzii. Însă el a început din nou să-mi spună ce să fac ca să nu trezesc furia maidanezilor.
Am avut noroc de data aceasta. În curte a intrat un omulean, care a asistat la spectacol cele câteva minute, neputându-se hotărî: să intre, să nu intre… În cele din urmă a decis să rişte, şi câinii au uitat de mine sărind pe el. Am părăsit în grabă regatul maidanezilor, fericit că am scăpat atât de ieftin.
Iar Dorin Chirtoacă, întrebat de ce nu scapă de cele trei javre din curte, răspunde invariabil: “Sunt câinii primăriei!”. Îi înţeleg patetismul, dar totuşi mă roade o curiozitate: ce salarii oare le oferă şi din ce fonduri?