-uite si tu ce smecher e, sau astia doi
smecheri mari, se dau cu sticlele, uite si la asta 
ce ma aplauda, 
. Ei sint emoticonii si o sa-ti intilniti foarte des de acum incolo pe blogul meu. Imi plac ce-i drept, dar cui nu-i plac? aaaa? spuneti, ca nu va vad, nici nu va vad. Desi nenea Blogger nu prea ne ajuta sa-i aruncam smiluri pe blog, [inseamna ca lu' Blogger nu-i plac emoticonii. 
], eu am gasit o metoda, e cam dificila, baga tu de fiecare data cod html in editorul Blogger. Dar ce conteaza o data ce au ajuns la mine sa le urez Bun Venit pe Densu's Blog.Acum sa vorbim despre ei ceva mai mult. Who they are? Fata zambitoare, rotunda, si galbena, cu doua buline negre in loc de ochi si un zimbet trasat de o linie curba, si-a inceput misiunea de cucerire a lumii in 1963. ati vazut si descrierea lor. Sa mai spunem ceva fiind "opera" unui artist freelancer pe nume Harvey Ball. Acesta a creat faţa zâmbitoare de culoare galbenă pentru o companie de asigurări care a făcut insigne cu ea, pentru a ridica moralul angajaţilor. Deoarece nu şi-a patentat creaţia, au apărut ulterior alţi "inventatori" ai smiley-face-ului, care a început să fie folosit tot mai des în diverse campanii sau publicaţii, trecerea în mediul electronic venind odată cu avansul tehnologic în domeniu. Ca o anecdotă, în filmul Forrest Gump (1994), avându-l protagonist pe celebrul Tom Hanks, naşterea smiley-face-ului a fost portretizată de eroul principal, care a folosit un tricou galben pentru a-şi şterge faţa murdară de noroi. Forma feţei imprimată pe tricou a fost inspiraţia unui om de afaceri ratat, care s-a îmbogăţit apoi inventând celebrul smiley-face.
Text emotiv
Emoticon-urile erau iniţial mici bucăţi de cod ASCII (semne), de obicei cu lungimi între 2 şi 5 caractere, dispuse întotdeauna pe aceeaşi linie, folosite în mesaje pentru a indica o anume emoţie sau atitudine care ar fi similare limbajului trupului într-o conversaţie faţă în faţă. Primele emoticon-uri erau uşor de tastat şi de recunoscut, simbolizând, în principal, expresii faciale iar mai târziu şi alte reprezentări. Cel mai comun tip de emoticon text este zâmbetul simbolizat de caracterele :-) , cele două puncte reprezentând ochii, linia - nasul iar paranteza - zâmbetul propriu-zis. În mod similar, tristeţea este reprezentată de :-( iar mirarea de :-O. Deseori se omite "-". Creatorul celor mai celebre emoticonuri ASCII (care simbolizează zâmbetul şi tristeţea) a fost un anume Scott Fahlman, care, în 1982, a propus printr-un mesaj electronic trimis tuturor utilizatorilor din reţeaua Universităţii Carnegie Mellon folosirea :-) pentru a marca începerea unui text comic iar :-( pentru o veste proastă. Textul iniţial al mesajului său există şi astăzi, drept mărturie având data şi ora la care a fost publicat. Aceste înşiruiri de semne se folosesc încă, luând şi mai mare amploare odată cu folosirea mesajelor sms ca formă preferată de comunicare printre tineri. Un mesaj text care abundă de emoticon-uri poate fi greu de interpretat, dacă nu chiar imposibil, de către un "neiniţiat". Înşiruirea de caractere :-( a fost aleasă de compania americană Despair Inc. pentru a face parte din sigla companiei, patentând în acelaşi timp emoticon-ul respectiv pentru a nu fi utilizat în postere, calendare şi alte materiale tipărite. În 2001, au publicat un comunicat de presă sub formă de glumă în care ameninţau cu darea în judecată a 7 milioane de utilizatori americani de Internet care foloseau celebrul simbol în materialele online. Emoticon-urile reprezentând câteva expresii faciale au fost incluse chiar şi pe unele tastaturi mai vechi, iar ulterior încorporate în fonturile de tip Wingdings, având astfel corespondent pe tastaturi şi fiind recunoscute de editoare de texte precum Microsoft Word. Expresiile faciale sunt doar o mică parte din larga paletă cu sute de emoticon-uri "inventate" de-a lungul timpului care au ajuns să simbolizeze emoţii, acţiuni, obiecte sau animale.
Emoticon-uri cu chip
Odată cu avansul tehnicilor web şi a îmbogăţirii Internetului cu elemente multimedia, semnele au început să fie înlocuite cu mici imagini statice sau animate, bazate în majoritatea cazurilor pe celebrul "smiley face", care au dat startul invaziei emoticon-urilor în aproape toate ramurile comunicării pe internet. Emoticon-urile s-au dezvoltat ca o formă de para-comunicare în e-mail, mesagerie instant, chat online sau forumuri de discuţii unde comunicarea este rapidă iar lipsa contextului în mesajele pur textuale poate face ca simple enunţuri să fie greşit interpretate. Un exemplu: pe un forum de discuţii, cineva îi răspunde celui care a scris înaintea sa cu replica: "Eşti cam încet astăzi, nu crezi? :-)". Fără emoticon-ul de la sfârşit, care sugerează un zâmbet, deci un ton glumeţ al întrebării, totul ar putea fi interpretat ca o jignire. Forumurile de discuţii pun la dispoziţia utilizatorilor liste impresionante de emoticon-uri grafice care sunt folosite pentru a exprima mai bine ideile postate. Serviciile de mesagerie instant abundă de emoticon-uri grafice, care sunt folosite intensiv şi fără de care, probabil, discuţiile ar fi foarte seci sau plictisitoare. Introducerea acestora în mesajul trimis se face prin selectarea dintr-o listă sau tastarea codului ASCII corespunzător, urmând ca destinatarul să primească varianta grafică a emoticonului. În final, nu putem să nu amintim aici celebrul Yahoo Messenger ale cărui emoticon-uri foarte expresive şi variate au inspirat un student din Cluj, Darius Groza, să creeze un "emoticoncert", un videoclip în care, pe un fond muzical ales cu grijă, emoticon-urile dintr-o fereastră de chat acompaniază fiecare vers. Această idee originală a ajuns până la compania Yahoo, ai cărei reprezentanţi l-au contactat pe clujean pentru a-i propune o colaborare.M-am inspirat de pe "Saptamina" un articol scris de Radu Beligar.