O nouă tendinţă se consemnează pe piaţa ofertelor pentru chiriaşi de la Chişinău. Tot mai mulţi posesori de apartamente pun la dispoziţia eventualilor clienţi o cameră (din locuinţa lor cu două sau trei odăi), înzestrată cu două paturi pe care urmează să doarmă patru sau mai multe persoane. În plus, proprietarii apartamentului (de regulă, femei) impun condiţii una mai ciudată decât alta chiriaşilor: să vină acasă la o anumită oră, să-şi spele la timp rufele, să nu aibă întâlniri amoroase în spaţiul lor locativ etc. etc. etc. În cazul în care clientul ar emite careva pretenţii de intimitate, respectivii l-ar privi ca pe un căzut de pe lună. Totuşi, e destul de ciudat, probabil, să dormi în acelaşi pat cu o persoană pe care o vezi prima dată în viaţă şi cu care nu intenţionezi să ai (sau să nu ai) sex. În plus, condiţiile puse la dispoziţie de matroanele care detestă rufele murdare nu se deosebesc prea mult de cele de pe front – ai apă cladă doar dacă o încălzeşti la reşou.
Nu trebuie să ne mire prea mult dispreţul pe care îl manifestă mulţi locuitori ai fostei URSS faţă de viaţa privată, de intimitate – manifestări considerate cândva de regimul sovietic burgheze, ostile orânduirii socialiste. Nu în zadar colhozul a devenit o adevărată emblemă, care ilustra (şi o face în continuare) perfect modul de viaţă al speciei homo sovieticus.