plamadealaAlexandru Plămădeală este considerat cel mai important sculptor basarabean din secolul XX. S-a născut în octombrie 1888 într-o familie de intelectuali (preoţi) în satul Buiucani judeţul Chişinău. În timpul studiilor sale la Seminarul Teologic din Chişinău i-a avut colegi pe unii din personalităţile marcante ale timpului – poetul A. Mateevici, președintele Sfatului Țării I. Inculeţ și D. Ciugureanu, primul ministru al Republicii Democratice Moldovenești, deputat în Sfatul Țării, compozitorul Al. Cristea ș.a. Concomitent  făcea şi cursuri de artă la Şcoala de desen, condusă de cunoscutul pictor Vladimir Ocuşco. Asimilând primele cunoştinţe şi noţiuni despre artă, studiind în particular creaţiile diferitor artişti plastici, tânărul îşi propune să se consacre artei. În acest scop absolvă Şcoala Superioară de Pictură de la Moscova, angajându-se şi la diverse ateliere, îndeplinind diferite lucrări legate de artă. După absolvirea prestigioasei şcoli, A. Plămădeală pleacă în oraşul SanktPeterburg, unde se angajează în calitate de gravor de medalii la Monetrăria statului timp de doi ani (1916-1918), după care revine la Chişinău. Aici este numit director al Şcolii Comunale de Desen, pe care o transformă ulterior în Şcoala de Arte Plastice (actualmente Colegiul Republican de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală”). Astfel, la Chişinău este creată o a treia, după Bucureşti şi Iaşi, Şcoală de Belle Arte din România. Va deţine funcţia de director până în 1940, fiind în același timp şi profesor de sculptură, desen şi modelaj. Pentru a face cunoştinţă cu sistemul de învăţământ artistic din Europa şi cu arta europeană va întreprinde mai multe vizite de documentare în Finlanda (1916), Austria (1921), Italia (1921), Turcia și Germania, (1921), în mai multe oraşe mari ale Europei, la mănăstirile din România (1924). În perioada de activitate la Şcoala de Arte Plastice Al. Plămădeală a reuşit să atragă în colectivul pedagogic profesori calificaţi ca Şneer Cogan, absolvent al Şcolii de Arte din Munchen, pictorul Auguste Baillayre cu studii terminate la Bruxelles, Eugenia Maleşevschi cu studii la Academia de Arte din Sankt Petersburg, discipolă a pictorului rus I. Repin, deasemenea profesori, doctori în studiul artelor N.A. Şimanovski,  N.V. Ţiganco, P. Constantinescu-Iaşi ş.a. O mare contribuţie în depăşirea greutăţilor şcolii l-a avut prietenul lui Al. Plămădeală distinsul artist plastic român, maestrul Ion Teodorescu-Sion. În tot acest răstimp A. Plămădeală organizează 11 expoziţii de pictură în diferite localităţi ale României. Tot la iniţiativa lui, în 1939, este fondată Pinacoteca Municipală, formată din donaţii ale Ministerului Culturii al României şi ale artiştilor plastici basarabeni, în total 161 lucrări. Acesta a fost ultimul proiect de amploare realizat de Al. Plămădeală în scurta sa viață. A avut o activitate dinamică şi intensă, a participat la majoritatea ediţiilor Saloanelor Oficiale de la Bucureşti, obţinând Premiul Ministerului Culturii şi Artelor la prima ediţie a Salonului (1924, pentru lucrarea Torso) şi Premiul Mare al Ministerului Culturii şi Artelor, la ediţia a XV-a (1938, pentru sculptura Tors). În 1923 a fost distins cu Ordinul Steaua României în gradul de Ofiţer, iar în 1927 cu Ordinul Coroana României în gradul de ofiţer. A participat activ la saloanele de pictură, sculptură, desen, gravură, artă decorativă şi fotografică organizate până în 1940 de Societatea de Arte Plastice din Basarabia. Fiind înzestrat cu mare har, dar şi cu o capacitate enormă de muncă, a practicat şi a lucrat în toate genurile artei (portret, nud, compoziţie de gen, plastică mică, bust funerar, sculptură monumentală). A contribuit la apariţia fenomenului plasticii sculpturale în Moldova, lucrările lui reprezentând de fapt cartea de vizită în arta plastică moldovenească. Studiind la şcoala rusească şi având multe tangenţe cu această cultură, evident, creaţia maestrului s-a aflat mai întâi sub influienţa artei ruseşti. Mai târziu el este absorbit de influenţa şcolii româneşti şi a celei europene.