Impresii din aeroportul unde au fost explozii teroriste

Cred că e mai ușor să zbori în cosmos decât spre casă, de pe aeroportul aruncat recent în aer e ISIS.
De la intrare, până să vezi măcar niște indicatoare ca să înțelegi că ești la aeroport, treci printre zeci de bărbați cu spete late și câte una sau două arme pe umăr. Spre „departure” mergi doar însoțit de un angajat al aeroportului, înarmat și el.
…Niște etaje în sus cu un ascensor, apoi un labirint din beton curat și alt ascensor, apoi altul, sub privirea încruntată a unui nene care își ia munca în serios, nu doar așteaptă să se termine ziua de muncă să-și primească salariul. Apa o arunci înainte să fi ajuns măcar la controlul bagajelor. „Dacă ai inflamabil acolo? Las-o aici”. Chiar dacă afară plouă a doua lună la rând, și umbrela udă trebuie ascunsă. „Arată periculos”.
Acum vezi la orizont „departures”, dar ajungi la indicator doar după ce ți-e controlat bagajul. Fizic apoi trecut prin scaner. Descălțată, treci printr-un coridor de bărbați înarmați până în dinți. Dacă afară e frig, ca azi la 6 dimineața, te mai încălzește numai gândul că totul e și pentru securitatea ta. Ceck-in-ul îl faci în timp ce cu vederea periferică observi trecând la fiecare câteva minute câte un echipaj de poliție cu doi câini ce adulmecă pofticios aerul.
„Gate A22, please”, auzi. În naivitatea ta, te simți parcă ești deja acasă, dar prea degrabă. De aici, iar treci printr-un cordon de polițiști înarmați până-n dinți. De această dată sunt aranjați așa ca să privească în toate părțile concomitent. Apoi scanezi boarding pass-ul ca să treci în altă zonă. De acolo în sus, în jos, bariere se tot felul, peste care treci scanând același boarding pass. Apare numele tău. Ai trecut. E de bine.
Urmează încă un control al bagajelor. Iar descălțată, iar aproape dezbrăcată și fără drept la replică Urmează vreo câteva sute de metri de magazine și (încă un) control al pașaportului. Citește datele atent, apoi privește fotografia, o privire pătrunzătoare spre tine… Tăcere… Ai trecut.
Pista de decolare, și ea, e un mușuroi de mașini cu ferestre tonate, pun pariu că și blindate.
Brussels, exemplul clasic, când te frigi cu lapte apoi sufli și-n smântână, cu grijă pentru cetățean