Îmi aduc aminte cu groază de anii cînd deconectarea energiei electrice era un fapt firesc, întreruperi se făceu regulat(mai ales în localităţile rurale) sub absurdul pretext că se fac economii la nivel naţional din cauza insuficienţei de resurse energetice. Era un adevărat calvar! Însă lumea se obişnuise de-acum, îşi făceau din timp rezerve de lumînări, lampe de gaz, inventau diferite dispozitive din ulei…mai pe scurt, atmosfera era identică cu cea din Evul Mediu, cînd în peşteri oamenii arhaici stăteau de veghe lîngă rug ca să nu piardă minunăţia de invenţie-focul. Deconectările puteau să dureze zile întregi, iar în caz de vreme nefavorabilă, de ploi abundente sau de ninsori -chiar săptămîni. Intrase în deprinderea oamenilor şi devenise o normalitate. Cei mai fericiţi în această conjunctură eram noi, elevii, cînd puteam a doua zi să venim cu temele nepregătite avînd o justificare pe măsură. Profesorii nu se mai împotriveau, într-adevăr cum poţi să citeşti sau să scrii pe întuneric?…Scriu aceste rînduri şi am impresia că povestesc despre un trecut foarte îndepărtat, însă asemenea “tradiţii” erau arhiîntîlnite la noi nu cu mulţi ani în urmă-pînă la venirea minunei pe nume “UNION FENOSA”, companie care promitea s-aducă “raiul” în satele Moldovei, asigurîndu-le cu lumină în orice perioadă a anului.
De ce-aş minţi, chiar aşa şi-a fost. Comparativ cu starea lucrurilor pînă la venirea aceste companii pe piaţa energetică din Moldova lucrurile se schimbaseră radical spre bine. Lumea a început treptat să uite cum e să trăieşti fără lumină sau cum e să-ţi petreci serile lungi de iarnă lîngă licărul abia vizibil a unei biete lumînări.
Nici acum nu prea suntem scutiţi de-aşa “sărbători”. Bunăoară, din cauza ploilor care-au afectat şi liniile de înalt curent am stat 2 zile fără lumină, într-o enerţie totală. Abia acum 2 ore, într-un sfîrşit, cei de la Union Fenosa s-au încumetat sa repare capriciile naturii, după care toţi consumatorii de energie electrică au putut exclama în unison “URA! AVEM LUMINĂ!” . Fireşte, “Union Fenosa” nu poartă vina fenomenelor necontrolabile ale naturii. După atîţea ani de cînd activează această companie în R.Moldova, ani în care spaniolii au avut un profit solid de pe urma beneficiarilor moldoveni, era şi timpul ca să se investească mai mult în repararea liniilor de transmitere a energiei(care sunt într-o stare deplorabilă) pentru a le face mai rezistente, evitînd situaţiile de deconectare a energiei electrice. Necătînd la faptul că costul unui kWh a ajuns aprope 1 leu, consumatorii nu sunt privaţi de “plăcerea” de-a avea energia electrică deconectată. Fiind obişnuită cu asemenea deconectări încă de pe timpurile pomenite în începutul articolului lumea nici nu încearcă să-şi revendice drepturile, mulţumindu-se cu ceea ce are, fără a-şi da seama că sunt lezaţi de elementarul drept al consumatorului.
Ideea că trebuie să ne mulţumim cu ceea ce-avem e înrădăcinată adînc în conştiinţa societăţii noastre. Cum putem să aspirăm la mai mult cînd noi singuri ne considerăm “de mîină a doua”, dîndu-le străinilor voie să ne calce în picioare fără pic de respect?!
Oxana Greadcenco