77d66-muzica0001Repercusiunile politicii comuniste totalitare în sfera culturală și în special cea muzicală au fost dăunătoare  în sensul păstrării și transmiterii valorilor culturale perene, ce ţin de identitatea noastră naţională. Însă în sensul activităților, realizate în împrejurări concrete, nu putem nega faptul că, spre exemplu, domeniul muzical a avut prioritate în viața culturală a Chișinăului în a doua jumătate a secolului XX. Cartea de vizită a oraşului era una recunoscută în multe ţări datorită prestaţiilor exelente ale personalităţilor, dar şi datorită politicilor culturale în ansamblu, generate de administraţie şi aplicate de stat, pe care mai târziu, la o distanţă de un deceniu, avem obiceiul să le condamnăm cu vehemenţă.  Afirmaţiile sunt sustrase din sursele scrise, din  documentele de fonotecă a arhivelor Radio – TV, din memoriile și arhivele personale a activiștilor, care și astăzi, ubii din ei mai evoluiază pe scenele naționale. Sursele scrise din acea perioadă sunt într-un număr restrâns, ele rezumându-se de obicei la sinteze, bazate în mare parte pe documentație de arhivă scrisă. Nu prea avem lucrări ample care ar veni cu cercetări veridice a genurilor de activitate, a tendințelor în cultura muzicală  și a profesiilor muzicale de atinci, scrise în limba română şi nici prea mulţi interpreţi de muzică naţională profesionistă.  Deși nu putem să nu-i menționăm pe S. Buzilă, G. Ceaikovschi-Mereianu, G. Stoianov şi Iu. Ţibulschi cu o serie de articole de cercetare a muzicologiei naţionale. Deasemenea, mai mulţi muzicologi, profesori, compozitori,  care s-au adaptat la valorile noastre au elaborat studii despre compozitorii moldoveni şi lucrările lor componistice, despre personalităţi din arta muzicală și coregrafică, despre dirijori, instrumentişti, interpreţi de muzică populară şi de estradă, cântăreţi de operă, dansatori şi artişti de balet, muzicologi şi profesori, editând culegeri de articole privitor la cultura muzicală naţională în contextul  culturii  unionale. Menţionăm aici nume cunoscute în literatura muzicală  – L. Gurov, Z. Stolear, E. Cletinici, E. Cotlearov, E. Tcaci, E. Abramovici, L. Axenova, E. Vdovina, I. Miliutina, V. Vfnuilov ş.a. La filiala de Arte ”T. Arghezi” documentele de muzică tipărită, prin conţinutul însoţit de comentarii, adnotări,  instrucțiuni metodice şi referinţe critice despre activitatea muzicală a unei perioade concrete de timp, a organizațiilor și școlilor de profil sau biografia personalităților muzicale naționale, vin să întregeacă aceste surse.