Prezenţa dn. academician Mihai Cimpoi la acest eveniment a avut o conotaţie specifică, înclinată spre critică şi analiză litrară. Cartea, ca gen literar nu aderă la vre-un studiu academic, se referă mai mult la o cronică literară şi autorul se sacrifică mai mult ca jurnalist decât prozator. Este o practică mai veche, când planul noilor apariţii editoriale se discutau mai întâi în cadrul US. Însă acest fapt nu diminuiază din importanţa volumului. Textul este suculent, sunt expuse nişte întâmplări anecdotice, ce fixează două aspecte complementare. Primul readuce în atenţia publicului cititor diferite personalităţi – de la margine spre centru, al doilea, repune valorile noastre culturale în dialogul valorii cu lumea europeană. Ne intregrăm cu ce avem mai bun – cultura – muzică, literatură, teatru, arte plastice. N. Roibu se prezintă în acest caz ca un adevărat talent al promptitudinii şi rigorilor.
DIN BLOGURILE MOLDOVEI