Astăzi, „opoziţia” anticomunistă din adunarea populară a ales din nou preşedintele legislativului găgăuz pe Ana Harlamenko. Reprezentanţii partidului comuniştilor au părăsit „demonstrativ” sala de şedinţe.
Deja îmi imaginez aplauzele tâmpe ai opoziţiei de la Chişinău care ca de obicei se va grăbi să salute „eşecul” comuniştilor în favoarea separatiştilor de la Comrat, care iată prin gura başcanului îşi declară intenţia de a „cere un statut cel puţin egal cu cel al Transnistriei”.
Atitudinea „dreptei liberale” de la Chişinău este, ca de obicei, una absurdă şi ilogică conducându-se după principiul „după noi şi potopul”.
Eşecul forţelor pro-guvernamentale la Comrat însemnă un eşec pentru întreaga Republică Moldova, care iată este ameninţată cu croirea graniţelor prin susţinerea tacită din „coloanei a cincea” de la Chişinău, promotoarea „anticomunismului” şi „ liberalismului european”.
În mod normal, forţele sănătoase ar trebui să regrete slăbirea autorităţii Chişinăului în autonomia găgăuză şi să-şi exprime o solidaritate în această problemă. Dimpotrivă, vedem doar atitudini de „şacali” care aşteaptă doar slăbirea puterii politice de la Chişinău pentru aşi rupe o bucată de carne, un loc sub soare.
Niciodată nu îmi vor fi simpatice astfel de „specii politice”, cât de „virgine” din punct de vedere politic nu s-ar declara…
