„Spune, Bîcule, măi frate, / Spune-mi, ale cui păcate?”: George Coşbuc la Festivalul râului Bîc „Iubeşte-ţi râul!”

Susţin ideea Festivalului râului Bîc cu genericul „Iubeşte-ţi râul!”.

Ce-ar fi oare dacă, măcar pentru această zi, în semn de solidaritate cu râul Bîc, valsul „Valurile Dunării” s-ar numi „Valurile Bîcului”?

Şi oare ce s-ar întâmpla cu apele râului care traversează Chişinăul dacă Mihai Ciobanu ar cânta, la fel ca despre Nistru: „Bîcule, pe malul tău / Creşte-o iarbă şi-un dudău”!

Pentru această zi şi George Coşbuc s-ar alinia campaniei cu poezia sa, altădată despre Prut: „Bîcule, tu vii turbat / Şi cu sânge-amestecat, / Şi n-ai pace şi-alinare / Şi n-ai loc cum vii de mare”. Şi mai departe: „Iar de maluri tu izbeşti / Capete moldoveneşti / Şi prin rădăcini încurci / Bărbi cărunte, bărbi de turci!”. Ca să încheie „Spune, Bîcule, măi frate, / Spune-mi, ale cui păcate?”

„Bîcule, cu ape dulci, / Te rugăm frumos să curgi. / Bîcule, numaidecît / Sapă-n malul mohorât”, aşa ar cânta Victor Socaciu, pe melodia sa despre Olt…

Şi Eminescu ar reicita despre Bîc la fel ca despre Nil: „Bîcul mişcă valuri blonde pe câmpii cuprinşi de maur,/ Peste el cerul d-Egipt, desfăcut în foc şi aur”.

Recomandă