„ȘOCANT! Muzeul Național de Artă al Moldovei a fost jefuit”

Iată un titlu pe care nu l-ați citit niciodată și cine știe dacă-l veți citi vreodată. Deși colecțiile muzeelor din țară însumează peste un milion de piese de patrimoniu cultural, piese ce reprezintă cultura națională și universală, la siguranța acestora nu a atentat niciodată vreun hoț.

Eu cred că aceasta nu s-a întâmplat până acum nu din cauza că picturile expuse în Muzeul Național de Artă al Moldovei nu sunt valoroase, ci deoarece, potrivit datelor Biroului Național de Statistică, doar 6 la sută din populația țării vizitează astfel de instituții. Care-s șansele ca măcar unul dintre ei să fie hoț și să mai știe să aprecieze valoarea unei opere de artă?

„Dar cum rămâne cu hoții internaționali?”, m-am întrebat, imaginându-mi cine ar mai putea fi interesat de ceea ce avem noi. Păi de unde hoții să știe ce se găsește în muzeele noastre, dacă bugetele acestora nu permit „contractarea specialiștilor externi pentru acoperirea necesităților precum cercetări de marketing și elaborarea publicității, promovarea produsului muzeistic, sau ingineri IT pentru digitalizarea patrimoniului”? De unde să știe hoții că în schimbul la doar 10 lei, cât costă biletul, pot intra într-un muzeu și fura tot ce poți?

Făcând abstracție de „epopeea hoțului neinformat”, un lucru este evident chiar și fără studii sau analize – în Moldova muzeele nu sunt nici pe departe la fel de populare, precum sunt cluburile, de exemplu. Un alt lucru clar este că statul nu vede în muzee o sursă de venit, ceea ce nu se întâmplă în țările europene, unde anual aproximativ 50% din populație vizitează muzeele. Oferta culturală a pus pe picioare imaginea unor oraşe precum New York, Londra, Paris, Berlin sau Viena. Un exemplu concludent este primarul oraşului New York, Michael Bloomberg, care a investit 42 milioane de dolari pentru garantarea contractelor de leasing la studiourile artiştilor şi milioane de subvenţii pentru a salva Broadway sau Academia de Muzică din Brooklyn.

Dar să nu credeți că noi suntem pierduți. Recent, Ministerul Culturii a recunoscut că există anumite lacune ce sunt cauzate de sistemul sovietic, de prevederile căruia se conduc și astăzi muzeele. Astfel, Ministerul a elaborat o propunere de politică publică cu titlul „Modernizarea și eficientizarea activității muzeelor”, prin care-și propune să crească numărul vizitatorilor până la 16% până în anul 2016, prin deschiderea restaurantelor, cafenelelor, sălilor de conferință sau librăriilor în incinta muzeelor.

În prezent, pentru a umple golurile financiare, unele muzee dau în chirie spațiile de care dispun. În 2011, acestea au obținut 3082,4 mii lei, bani cu care administrația muzeelor motivează angajații, acoperă cheltuielile de întreținere, de restaurare a patrimoniului muzeal, de amenajare a expozițiilor, etc. Totuși, puține muzee dau în chirie sau au ce oferi. De exemplu, în 2010, au fost dați în chirie doar 1289 din totalul de 26502 m.p., adică 5 la sută din suprafața totală a muzeelor.

Să pornim de la ideea că un număr mare de oraşe mici şi mijlocii au devenit destinaţii atractive atât pentru turişti, cât şi pentru întreprinderi, datorită investiţiilor în artă, artişti şi industrii creative. Printre acestea se regăsesc Nantes, Eindhoven, Bilbao, Copenhaga, Helsinki, Edinburgh, Ljubljana, Varşovia şi Tallinn.

Unul dintre puţinele muzee care-și dă în chirie spațiile este cel Național de Artă. Restaurantul care ocupă 183 m.p. din suprafața acestuia plătește 15 EURO pentru m.p., acoperind, astfel, 30% din cheltuielile instituției. Oare cine are mai mulți „vizitatori” și câți dintre ei au intrat măcar o dată în muzeu?

Din câte am observat eu, acele muzee care oferă în chirie spații o fac fără a scoate în evidență exponatele. Adică nu este suficient că doar 6,8% din patrimoniul existent este expus în muzee, trebuie să mai și limităm spațiul în care acestea ar putea fi expuse, eventual?! Ap’ iată că la noi, ca de obicei, se face ceva, dar nu până la capăt. De ce să nu promovezi cultura și istoria țării în timp ce dai în chirie încăperi din incinta muzeelor?

Evident, dacă e cazul de mai sus, cu restaurantul, obligi patronii să aloce spațiu pentru anumite exponate, asiguri o intrare directă din local în muzeu, ieșiri din situație sunt multe. Iar în cazul închirierii de scurtă durată, totul este mult mai simplu, tablourile rămân pe pereți, monedele vechi de sute de ani – sub sticlă, iar invitații la conferință, de exemplu, lucrează și admiră piesele, în același timp.

Cercetând ofertele mai multor muzee de peste hotarele Moldovei putem găsi cele mai neordinare exemple. Seri cu fourchette într-o sală plină cu schelete de dinozauri, proiecții de filme printre tablouri, conferințe de presă, sărbători personale în săli pline cu diverse exponate, etc. Toate aceste evenimente sunt organizate prin închirierea spațiilor din muzee.

Urmăriți, mai jos, doar câteva dintre ele:

The Houston Museum of natural science:

Sală de conferințe în Muzeul Romantismului, Madrid;

Cafenea în Muzeul Orsay, Paris:

Muzeul Dapper, Paris :

Concluzie:

Darea în chirie a spațiilor poate aduce beneficii duble – odată cu plata pentru chirie, muzeul are parte de publicitate și de vizitatori concomitent. Trebuie doar să vrei și să fii mai atent la experiența altor țări.

Sau

Зачем мелочиться? Hai să dăm în chirie toate spațiile goale din toate muzeele din țară! Oricum nu avem specialiști care să vrea să lucreze pentru 1000 lei/lună în domeniu muzeistic. Așa măcar ne asigurăm că acele săli ocupate vor fi bine îngrijite.

Sau

Poate facem totul cu cap, cu suflet și bune intenții?

The post „ȘOCANT! Muzeul Național de Artă al Moldovei a fost jefuit” appeared first on Bloguvern.