(FOTO) Povestea zimbrilor din pădure. Oameni simpli despre lucruri complicate

„Oameni simpli despre lucruri complicate” este o serie de interviuri cu oameni care lucrează în cele mai diverse domenii, oameni cu care ne întâlnim la fiecare pas, oameni pe care nu-i vedem, dar care ne fac viaţa mai comodă.

Pentru că politicile publice sunt scrise „sus”, pentru cei de „jos”, am decis să aflăm de la oamenii simpli, reprezentanţi ai profesiilor cu care intrăm cel mai des în contact, cum legile şi hotărârile celor 16 ministere le influenţează viaţa. Cine sunt ei, ce obiceiuri au, cum gândesc, ce vise aveau când erau mici, dar şi ce opinii şi-au format despre unele subiecte sensibile, încercăm să descoperim în fiecare interviu.

 

Prenume: Sergiu

Nume: Bucătar

Vîrsta: 53 de ani

Studii: Facultatea de Geografie a Universității din Tiraspol

În copilărie visa să devină: profesor

Locul de muncă: Zimbrăria din rezervaţia Pădurea Domnească, Glodeni

Funcţia: îngrijitor de zimbri

De cît timp: chiar de la fondarea ei din 1993, adică de 21 de ani.

 

Cine are grijă de zimbrii din rezervaţie?

Zimbrăria a fost fondată în 2005, cînd au fost aduși 3 zimbri din Polonia. Sunt trei paznici, vînători profesioniști, 9 îngrijitori și 6 zimbrăriști, care au grijă de aceste animale.

Cîți zimbri sunt acum în Moldova? Cum îi cheamă pe zimbrii noștri? Cine și cum le alege numele?

Sunt cinci zimbri. Zimbrii aduși din Polonia au nume poloneze. Femelele sunt Cagura și Bogvarca, iar  masculul Rotban. Zimbrii născuți în Moldova se numesc MDinu și MDanu. Zimbrii trebuie să aibă începutul numelui cu inițialele țării de unde provin. Numele le alegem noi, lucrătorii. Am încercat prin intermediul mass mediei să rugăm populația să vină cu idei, dar noi am luat hotărîrea. Fiecare zimbru are pașaport și număr de identitate. Există și o carte în Polonia unde sunt înregistrați toți zimbrii.

Pe stema Moldovei e un zimbru sau un bour? Care este semnificația zimbrului pentru cultura moldovenească?

Pe stema RM este un bour. Acest simbol nu trebuie încurcat cu alt animal. Zimbrul are o altă însemnătate. Zimbrii sunt niște animale care din trecut au trăit pe aceste pămînturi. Ștefan cel Mare cînd mergea la vînătoare, vîna de cele mai multe ori anume acest animal. Pe atunci zimbrul era o specie obișnuită pentru teritoriul nostru, apoi, au dispărut, din păcate.

Cu ce sunt hrăniți zimbrii? De unde luaţi hrana pentru ei?

Îi alimentăm cu hrană vegetală, adică cu fîn. Vara ei pasc. Au în rețeta lor 127 specii de plante. Noi le administrăm și hrană suplimentară precum: porumb, orz, grîu și vitamine: morcov, mere, sfeclă.

Cum procedați în anii secetoși, căci condițiile naturale nu sunt mereu în favoarea noastră?

Pînă în prezent nu am avut probleme. Suprafața țarcului e de 30 ha și el are condiții necesare, chiar ideale pentru a se alimenta. Astfel noi avem niște zimbri frumoși.

Ce se întîmplă cînd un zimbru are nevoie de îngrijiri medicale? Rezervația are condițiile necesare pentru a le asigura?

Noi în rezervație avem medic veterinar care permanent îi monitorizează. Pe lîngă acest lucru noi colaborăm cu Centrul Republican de Diagnostic Veterinar unde sunt specialiști buni. Pînă acum zimbrii nu au avut boli serioase, doar paraziți. Lor li se administrează medicamentele necesare și ei nu duc lipsă de acestea. Li se administrează prin mîncare.

În ce rezervații din Europa mai sunt zimbri? Condițiile de acolo se deosebesc de cele de aici?

Astăzi această specie e foarte rară. Zimbrii sunt unități în lume, de aceea sunt monitorizați permanent. În al II-lea Război Mondial ei au fost nimiciți. În 1947, cînd s-a făcut inventarierea, în întreaga Europă erau doar 12 animale, 7 femele și 5 masculi. În prezent în Europa avem 3890, aproximativ 4000 de exemplare. 50% din aceștia se află în grădinile zoologice. Restul viețuiesc în semilibertate și sunt monitorizați permanent. Condițiile acolo sunt diferite. Ei dispun de teritoriu și de spațiu unde aceste animale pot să trăiască în libertate, chiar dacă-s monitorizați. Pe teritoriul RM nu ne putem permite asemenea lucru.

Există trei țări mari, deținătoare de zimbri: Polonia, Belorusia și Ucraina. În aceste state sunt cele mai mari cirezi libere.

Moldova are colaborări cu aceste trei state în privința îngrijirilor zimbrilor?

Firește că avem. Noi activăm în colaborare. Cel mai mult colaborăm cu polonezii, ținînd cont că zimbrii au fost aduși din Polonia. Colaborăm mult și cu România, acolo sunt 120 de exemplare de zimbri, amplasate în trei rezervații.

Zimbrii sunt mamifere, deci au lapte. Cum este el?

Au lapte, dar noi nu știm cum e, pentru că o femelă are 600-700 de kg. Nu știu dacă cineva a avut vreodată curajul să o mulgă.

Cît de agresive sunt aceste animale? Ați avut cazuri de violență în care să fi pătimit vizitatorii sau poate personalul care are grijă de ei?

Sunt agresivi. Sunt animale sălbatice, nu domestice. Nimeni nu intră la ei. Zimbrii nu permit să intre cineva în țarcul lor. Masculul cîntărește aproape o tonă. În perioada de împerechere sunt foarte agresivi.

De cîți bani sunt necesari pentru a întreține zimbrii?

Pentru întreținerea tuturor zimbrilor din rezervație anual noi cheltuim 200-250 de mii de lei. Această sumă include hrana, paza și celelalte servicii.

Lucrează și femei în rezervație? Cu ce se ocupă acestea?

Firește că sunt femei. Avem femei pădurari. Avem femei ingineri. Lucrează în rînd cu bărbații.

Cînd mergem să vizităm animalele de la Grădina Zoologică, cumpărăm bilete. Cum este în zimbrărie?

Noi avem taxă de intrare. Atunci cînd vin turiștii, noi avem pentru dînșii un traseu turistic ,,pe un picior de plai pe o gură de rai”, care include obiectele turistice culturale și naturale. Traseul pentru locurile turistice naturale începe cu Cheile Buteștiului, Suta de Movile, Stînca Mare, lacul La Fontal, colonia Țara Bîtlanilor, Zimbrăria și stejarii seculari. Pentru turiști taxa pentru ghid e de 300 de lei și taxa de intrare în zimbrărie e de 25 de lei pentru maturi și 20 de lei pentru copii.

Recent Guvernul SUA a investit 8 mil. de dolari într-un proiect din raionul Ungheni. Raionul Glodeni ar avea nevoie de irigare în agricultură, de ce?

Toată RM ar avea nevoie de bani pentru irigare. Pe teritoriul raionului Glodeni au fost gospodării care erau irigate. Acum, din păcate nu mai sunt.

În ce condiții sunt ocoalele animalelor din rezervație? Există necesitatea de a construi ocoluri noi sau suplimentare?

Trebuie să mai construim un țarc pentru mascul. În perioada de împerechere el e foarte agresiv și distruge gardul. Se duce la femelă, ea e cu puii. Masculul omoară puii. Noi nu putem să-l oprim.

Vrem să construim și o pepinieră nouă, unde să avem un mascul, vreo cinci, șase femele și să creștem în ea pui pentru a-i presta altor rezervații din Europa. Zimbrii, ei sunt rude de sînge, adică genetic pe unii nu-i poți cupla căci există pericolul unei mortalități foarte înalte. Ei trebuie cuplați cu zimbri străini. Pentru a le schimba aceste gene se practică schimbul. Animalele fiind crescute în alte condiții, ei se schimbă. Astfel, animalele din RM sunt străine celor crescute în Polonia, de exemplu.

Cine sunt cei mai frecvenți vizitatori ?

Cel mai des vin copii. Vin și familii, turiști străini etc. În ultimii ani fluxul a scăzut. În anii trecuți aveam un număr de 6 mii de vizitatori.

Cum e dezvoltat turismul în RM, după părerea dvs.? Ar putea fi el un suport pentru economia țării?

Turismul e foarte slab dezvoltat. E chiar la început de cale. Locuri frumoase sunt, dar nu sunt drumuri, cazare și infrastructură. Au început să se repare drumurile naționale, dar cele de la sat la sat, de la comună la comună sunt rele. Hoteluri nu avem unde să-i cazăm pe turiștii străini. Vin oameni din Franța, Anglia, Rusia, Ucraina. Vizitează locurile, dar nu au unde dormi. Cel mai apropiat hotel este cel din Glodeni. Păcat că nu avem pensiuni. Acum avem un proiect. Împreună cu Agenția de Dezvoltare Regională construim un centru cu 25 de locuri de cazare.

Drumul spre Soroca, spre Orhei, spre Rezina au fost reparate, căci acolo se duc oamenii să viziteze obiectele turistice. De ce această regiune încă nu a intrat în vizorul Ministerului Transporturilor?

Drumurile sunt un impediment pentru turiști. Nu știu de ce la noi drumurile încă nu au fost reparate. Mai înainte drumurile se construiau pentru vînători, acum sper să fie reparate pentru turiști, cel puțin.

Din ce ştiu, cazul din Pădurea Domnească nu s-a întîmplat prin preajmă, dar totuși cum s-a schimbat atitudinea oamenilor față de rezervație, după această întîmplare?

Rezervația Pădurea Domnească este un colț de rai. Ceea ce s-a întîmplat atunci a fost o tragedie. Menirea rezervației este de a promova ecologia. După acel caz am avut o publicitate masivă, una chiar neagră, dar un singur lucru e cert: toată țara știe ce înseamnă Pădurea Domnească.

Cum credeţi, de ce statul pierde dosare la CEDO?

Din cauza corupției.

Judecătorilor li s-au majorat salariile. Avem un președinte care a fost și el judecător. Ce efect vor avea reformele din justiţie?

Speranța moare ultima. Eu nu văd schimbările. Poate cu timpul corupția se va micșora. Vom intra în Uniunea Europeană și vom vedea efectul acestor reforme. Totuși mai este nevoie de timp.

Ce credeți de noile măsuri de prevenire a încălcărilor regulilor de circulație, întreprinse de poliția rutieră: camere de luat vederi, operațiunea nopți albe?

Eii, în camere de luat vederi mai poți avea încredere, căci nu le poți cumpăra, dar de operațiunea nopți albe… așa, o prostie!

În rezervație au fost cazuri de furturi sau tăieri ilicite, de vînat interzis? Cum luptă autoritățile cu aceste fărădelegi?

Sunt așa cazuri, ca și în toate pădurile din Moldova. Noi avem ingineri, pădurari, colaborăm cu poliția de frontieră. Oamenii, sărmanii, poate nu au cu ce se încălzi și mai taie cîteva crengi. Totuși, la noi în zonă nivelul e foarte scăzut de asemenea cazuri, căci e zona de frontieră.

Rezervația a fost în vizorul presei de mai multe ori. În 2001 au fost și de la BBC. Ce alte mass-media v-au vizitat?

Presa străină a fost aici. A fost din Franța, din Anglia. S-au făcut filme și studii despre rezervație. Totuși nu am văzut atîta presă în viața mea, cît am văzut după cazul de la Pădurea Domnească.

Cum credeţi, de ce unii tineri decid să plece la studii peste hotare?

Pentru că e o perspectivă pentru acești tineri. În ultimul timp moldovenii nu se limitează doar la România, ei pleacă și în Franța, Anglia la studii. Pleacă să-și caute succesul.

De ce tinerii specialiști nu se întorc în sate sau în centrele raionale după terminarea studiilor?

Dar nici nu au unde veni, nu sunt locuri de muncă.

Cum vă promovați?

Ne ajută rețelele de socializare.

Ce părere aveți despre impactul rețelelor de socializare asupra tinerilor? Dvs. sunteți înregistrat pe vreo rețea?

E un băț cu două capete. Eu mulțumesc Domnului, nu am profil pe aceste rețele. Eu colaborez cu prietenii prin telefon și așa, față în față.

În rezervație vin tinerii specialiști să activeze?

Firește că da, vin. La noi colectivul e tînăr. V-aș spune că vîrsta medie e de 35-40 de ani. Ce vreți să ziceți că nu sunt tineri?

Cine dintre politicieni a vizitat rezervația?

Au fost toți. Și cei de la guvernare și cei din opoziție.

Ce părere aveți despre Acordul de Asociere al Moldovei cu UE?

E un lucru binevenit acest Acord. Eu sper că vom avea un viitor în Europa. Nu sper, știu.

Care este visul dvs.?

Să trăim în pace și liniște în țară.

zimbru 1

zimbru 2

zimbru 4

zimbri 3

 

The post (FOTO) Povestea zimbrilor din pădure. Oameni simpli despre lucruri complicate appeared first on Bloguvern.


Sursa
2014-07-25 08:09:56



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

15:13:36Serghei Lunchevici, ultimul lăutar —» CHIŞINĂU MUZICAL | Blogul Bibliotecii de Arte "Tudor Arghezi"
13:20:13Branişte - colţişorul meu de rai —» Biblioteca Publică or.Rîşcani
11:03:08Bibliotecarii din raionul Ungheni au fost sărbătoriți ca la carte —» BPR Ungheni's Blog
06:31:04COSMOGRAME DE LA „EXPRES CULTURAL” —» Leo Butnaru
09:21:08CONTOPIRE CU TIMPUL —» Andrei LANGA. Blogul personal
08:48:35Neron/Nerón* —» Andrei LANGA. Blogul personal
08:45:59POMELNIC —» Andrei LANGA. Blogul personal
08:38:58BUTOIUL LUI DIOGENE —» Andrei LANGA. Blogul personal
06:37:41Foame seacă în semn de protest —» Curaj.TV | Media alternativă
05:55:23Vinul diplomației: Fautor Winery —» Fine Wine
05:37:30CĂLĂTORII ÎN TIMP —» Leo Butnaru
14:41:42Maria Pilchin în dialog cu cititorii —» BiblioCity
13:05:58Meet Studio: Your New Favorite Way to Develop WordPress Locally —» Ileana Pîrgaru
10:49:05Rusu-și schimbă părul, dar năravul ba. Federalizarea, readusă pe tapet, prin gura păcătoasă a lui Șor —» Nicolae Federiuc
07:42:03PUR ȘI SIMPLU LEOLOGISME (I) —» Leo Butnaru
19:37:25Duel live între Bobu şi Brega —» Curaj.TV | Media alternativă
19:20:57Un copac uscat s-a prăbuşit pe trotuar în Drumul Taberei —» Curaj.TV | Media alternativă
19:19:44WordPress Block Patterns Give You Superpowers —» Ileana Pîrgaru
19:05:10Poliţia mă amendează la policlinică pentru că am vrut dreptate —» Curaj.TV | Media alternativă
15:33:24La cel de-al doilea tronson al Bulevardului Castanilor din Ploiești mai mult se stă decât se muncește —» Curaj.TV | Media alternativă
15:16:47Cum luptăm cu încălzirea globală —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
11:50:56Atu lansează o serie nouă de vinuri: „Fata cu flori” —» Fine Wine
07:46:16Ziua mamelor - 8 martie —» Biblioteca Publică or.Rîşcani
04:59:54APROAPE POEM —» Andrei LANGA. Blogul personal
04:43:05MĂRTURISIRI, CONFLUENȚE —» Leo Butnaru