Obiceiul de a zîmbi în fiecare zi

Suntem atît de diferiți în fiecare zi. Suntem aceeași, dar mult mai speciali și mai înțelepți. Fieare zi vine cu ceva nou, aducînd cu sine bucurie și tristețe, liniște sufletească sau durere, dar e a noastră.

Mereu ne gîndim că cineva trăiește mai bine decît noi. Mereu avem senzația că cineva este mai fericit decît noi. Știm prea puțin să ne mulțumim cu ceea ce avem. De aceea avem tot mai puțin.

Acum imaginează-ți că locuiești într-un capăt de sat, la vreo 90 km de capitală, acolo unde nici drum nu mai este. Gardul stă să cadă, iar în loc de poartă sunt cîteva bucăți de lemne bătute atent. O casă mică, nefinisată, dar cu o grădină bine îngrijită, cu multe bunătăți. Primul gînd care îți vine în minte după ce ai intrat în ogradă este o întrebare simplă: de ce unii au palate, iar alții nici măcar după ce bea apă.

În ogradă 6 copii, dintre care 3 gemeni, veseli, zglobii se jucau prin nisip că jucării sau tableta sunt doar în visele lor. Cel mai mare copil are 19 ani, iar cel mai mic – 6 ani. Mama, o femeie tînără, 42 de ani, dar boala (cancer la colon) și majoritatea dinților lipsă o face să arate de vreo 60. Cresc din mila celor care îi ajută pentru că tatăl copiilor ei i-a părăsit de ceva vreme.

Merită să o apreciem pe această mamă care nu a abandonat nici un copil și luptă pentru binele lor. Mai mult, a spus că nici nu mai merge la doctor atunci cînd durerea se face simțită pentru că ea crede că se va vindeca.

Am mers în vizită cu cîteva lucruri necesare pentru această familie. Le-am oferit și bani, pentru că o bună perioadă de timp au stat fără lumină fiind deconectată din neplată. Zîmbetul lor sincer, lacrimile lor înduioșătoare, dorința lor de a fi împreună mi-au întărit și mai mult simțurile și gîndurile că trebuie să-i mulțumesc celui de sus, dar și părinților mei pentru tot confortul și zilele minunate de care am parte.

De atunci mi-am format obiceiul de a zîmbi în fiecare zi și de a transmite energie pozitivă tuturor.

P. S. Material publicat și pe allfun.md