Poveștiri de la vânători

Azi am auzit câteva întamplari povestite de vânători. Ca să întelegeți mai bine – satul Lalova e situat pe malul Nistrului iar peste râu e transnistria dar este un deal abrupt până vezi lanuri sau case.

1. Povestește un om:

”am auzit că peste Nistru pe dealuri sunt harbuji, îmi iau eu 2 saci și mă duc să aduc acasă, să fie de mâncat. Ajung acolo, și cand mă uit, hectare întregi cu harbuji, culeg vreo 2 saci și dau sa ma pornesc, când, doi cu automatele spre mine, las un sac de harbuji, mă sui pe unu și la vale. Când am ajuns în vale, las sacul și pe gheață mai departe am trecut acasă.”

2. După câteva pahare de vin alt om:

”stateam eu într-o seara, la vânătoare, în cort, mă jucam cu un cuțit ( arată cum îl arunca în sus și îl prindea ), când ma uit într-o parte, iată așa un cap de șarpe. Iau cuțit, îl infibg în cap și mă apuc să trag, trag, trag – vreo 8 metri avea șarpele. Îl sun pe cumătru, el strânge piele de șarpe, și îi zic:

- Wai cumătru, ești de aldămaș.

Când am ajuns la dînsu, deschid bagajnicu și acolo tot plin de șarpe. Ei dapu am băut, o turnat și vin și samagon”

 

3. Tot bărbatul cu istoria de mai sus:

”ei da asta îi puțin, aveam eu alt cumătru care avea un iaz. Mă sună el într-o zi că e plin iazu de pește și nu are ce face cu el, să mă duc eu să prind niște pește. Iau eu 200 de grame de praf de pușcă și oleacă de carbit și mă duc la iaz, pun praful de pușcă cu carbit pe mijlocul iazului, prin părți am întins mereje și îi dau foc. Când o buhnit odată, tot peștele s-a înfipt în mereje. Îi zic lui cumătru, na peștele că mie nu îmi trebuie, da-mi vre0 5Kg.”