Astăzi se împlinesc 99 de ani de la nașterea actorului moldovean de teatru și cinema Arcadie Plăcintă (Plaţânda).
S-a născut la 12 iunie 1915 la Grigoriopol. A decedat la 2 septembrie 1995 la Chişinău. A absolvit Şcoala de Artă Teatrală din Odesa (1934-1938). Îşi începe activitatea la Teatrul Moldovenesc din Tiraspol (1938), ulterior Teatrul Naţional “Mihai Eminescu”. A activat şi ca pedagog, transminţând din experienţa sa artistică studenţilor Institutului de Arte “G. Musicescu” (1958-164). După rolul de debut Dobcinschi din
Revizorul de N. Gogol, urmează Pikalov din
Liubov Iarovaia de K. Treniov (1938). În cei 50 de ani de activitate teatrală a jucat peste 100 de destine. A realizat roluri de o incontestabilă valoare: Iariomenko din
Scripca huţulului de I. Mocreev (1941), Pisarul din comedia
O noapte de mai de M. Stariţki (1946), ş.a. După război evoluează şi în roluri comice: Papandopulo din
O nuntă la Malinovka de L. Iuhvid şi P. Riabov (1947), Andronache din
O fată îşi caută norocul de O. Kobîleanska (1955), Păcală din
Sânziana şi Pepelea de V. Alecsandri (1956), ş.a. A creat şi o serie de chipuri dramatice: Jan Hrubek din
La umbra castanilor din Praga de K. Simonov (1947), Kurceatov din
Legea cinstei de Aş. Ştein (1948), Liubim Torţov din
Sărăcia nu-i cusur de A. Ostrovski (1954), Inspectorul siguranţei din
Dunărea zbuciumată de E. Bucov (1958). Apare întro ipostază nouă în roluri: Ianke din comedia
Take, Ianke şi Kadâr, de V. I. Popa (1960), Bufonul din tragedia
Regele Lear de W. Shakespeare (1961), moş Ion din drama
Casa mare de I. Druţă (1962), Abel din
Solo pentru orologii de O. Zahradnik, Ion din
Preşedintele de D. Matcovschi (1975), Agabo Bogveradze din
Cât o fi să mai trăim de O. Ioseliani (1976), bătrânul Luca din
Azilul de noapte de M. Gorki (1977), Cimukin din
Retro de A. Galin (1982). A evoluat şi în cinematografie, producându-se în filmele:
Balada haiducească, Zece ierni pentru o vară, Casă pentru Serafim, ş.a. Este un artist de o largă viziune estetică: vede nu numai rolul, ci şi spectacolul sau filmul în ansamblu, înţelege bine epoca în care se desfăşoară acţiunea şi corelaţia ei cu actualitatea.
Artist al poporului din RSSM (1961).
Filmografia:
Cînd omul nu-i la locul lui, 1957 – Feodosie
Zece ierni pentru o vară, 1969 – Costache
Povîrnişul, 1970 – Negară
Casa pentru Serafim, 1973 - Cercel
Ploi de toamnă, 1974 – contabil.
Distincţii: ordinul
Drapelul Roşu de Muncă, Ordinul Republicii (1994)
Astăzi se împlinesc 99 de ani de la nașterea actorului moldovean de teatru și cinema Arcadie Plăcintă (Plaţânda).
S-a născut la 12 iunie 1915 la Grigoriopol. A decedat la 2 septembrie 1995 la Chişinău. A absolvit Şcoala de Artă Teatrală din Odesa (1934-1938). Îşi începe activitatea la Teatrul Moldovenesc din Tiraspol (1938), ulterior Teatrul Naţional “Mihai Eminescu”. A activat şi ca pedagog, transminţând din experienţa sa artistică studenţilor Institutului de Arte “G. Musicescu” (1958-164). După rolul de debut Dobcinschi din Revizorul de N. Gogol, urmează Pikalov din Liubov Iarovaia de K. Treniov (1938). În cei 50 de ani de activitate teatrală a jucat peste 100 de destine. A realizat roluri de o incontestabilă valoare: Iariomenko din Scripca huţulului de I. Mocreev (1941), Pisarul din comedia O noapte de mai de M. Stariţki (1946), ş.a. După război evoluează şi în roluri comice: Papandopulo din O nuntă la Malinovka de L. Iuhvid şi P. Riabov (1947), Andronache din O fată îşi caută norocul de O. Kobîleanska (1955), Păcală din Sânziana şi Pepelea de V. Alecsandri (1956), ş.a. A creat şi o serie de chipuri dramatice: Jan Hrubek din La umbra castanilor din Praga de K. Simonov (1947), Kurceatov din Legea cinstei de Aş. Ştein (1948), Liubim Torţov din Sărăcia nu-i cusur de A. Ostrovski (1954), Inspectorul siguranţei din Dunărea zbuciumată de E. Bucov (1958). Apare întro ipostază nouă în roluri: Ianke din comedia Take, Ianke şi Kadâr, de V. I. Popa (1960), Bufonul din tragedia Regele Lear de W. Shakespeare (1961), moş Ion din drama Casa mare de I. Druţă (1962), Abel din Solo pentru orologii de O. Zahradnik, Ion din Preşedintele de D. Matcovschi (1975), Agabo Bogveradze din Cât o fi să mai trăim de O. Ioseliani (1976), bătrânul Luca din Azilul de noapte de M. Gorki (1977), Cimukin din Retro de A. Galin (1982). A evoluat şi în cinematografie, producându-se în filmele: Balada haiducească, Zece ierni pentru o vară, Casă pentru Serafim, ş.a. Este un artist de o largă viziune estetică: vede nu numai rolul, ci şi spectacolul sau filmul în ansamblu, înţelege bine epoca în care se desfăşoară acţiunea şi corelaţia ei cu actualitatea.
Artist al poporului din RSSM (1961).
Filmografia:
Cînd omul nu-i la locul lui, 1957 – Feodosie
Zece ierni pentru o vară, 1969 – Costache
Povîrnişul, 1970 – Negară
Casa pentru Serafim, 1973 - Cercel
Ploi de toamnă, 1974 – contabil.
Distincţii: ordinul Drapelul Roşu de Muncă, Ordinul Republicii (1994)