În fiecare zi mă surprinde cât de diferiţi sunt oamenii şi cât de puţin coincid ei stereotipurilor formate în baza apartenenţei la o categorie umană sau alta. Am realizat acest lucru citind blogul unei domnişoare foarte simpatice şi emancipate - una dintre puţinele reprezentante ale sexului frumos din RM, care n-are nimic în comun cu imaginea siropoasă şi grotescă a femeii tradiţionale, gata să se spargă în orice moment de gingaşă ce este sau să se topească ca o lumânare la foc la fiecare compliment dulceag făcut de bărbaţii neamului. Cel puţin, aşa o percep eu. Pe blogul ei, tânăra a postat un text în care se arăta mirată de reacţia femeilor din RM, foarte iritate de Campionatul European de Fotbal, ce le răpeşte soţii de lângă ele, văduvindu-le de mângâierile cuvenite şi binemeritate. Mau departe, domnişoara, care se declară microbistă, enumeră unele motive ce ar motiva într-un fel sau altul femeile să admire acest sport frumos - fotbalul. Unul din ele ar fi că pe teren sunt şi o mulţime de bărbaţi frumoşi în acţiune.
Iar apoi, intrând pe gay.ru. am remarcat următorul titlu: “Опрос. Российские геи смотрят футбол, потому что “…там такие парни!” (în traducere ar suna cam aşa - Sondaj. Gay-ii ruşi sunt atraşi de fotbal pentru că acolo joacă nişte băieţi extrem de sexy). Conform sondajului, 10 la sută din homosexualii ruşi urmăresc acest tip de sport, deoarece sunt atraşi de aspectul jucătorilor de pe teren. Totuşi, 20 la sută dintre ei au declarat că sunt amatori ai fotbalului şi că le place jocul în cauză.
În schimb pe mine, fotbalul mă incită din cu totul alte motive. De altfel, urmăresc doar meciurile de la Campionatul Mondial şi cel European sau unele meciuri din cupele europene. Îmi place jocul în sine (dacă e de calitate), atmosfera generală, cum se manifestă tribunele şi încă multe altele. Este interesant că niciodată n-am remarcat frumuseţea fotbaliştilor, cu foarte rare excepţii. Din acest punct de vedere, mult mai atractivi îmi par gimnaştii, mai ales unii antrenori de-ai lor.
Şi se mai spune că despre gusturi nu se discută. Dar toată viaţa numai asta şi facem! Cred că de aceeaşi părere era şi Nietzshe, cu peste un secol în urmă, de la care am preluat expresia un pic modificată…
