Despre nebunia care poate să fie, sau poate să nu fie.
Eram zilele astea înfuriat, fără un motiv prea serios, dar eram furios pentru că mă tot împiedicam de liste felurite despre ce zice lumea că trebuie să faci în viață. E bine să planifici, să visezi, să faci liste, nu asta m-a atins. M-a iritat nemaipomenit faptul că majoritatea “activităților” din aceste liste sunt de fapt mai puțin vii decât un joc de copii. Nu toate.

Daț eu o sa scriu o listă din amintiri! Pentru că evenimentele din amintiri sunt mai frumoase decât cele din planurile ce nu se vor mai realiza. Nu, nu îndemn pe nimeni să repete. Fiecare e liber să trăiască mai lin sau mai brusc. (să nu te legi de adverbele folosite!)

-          Să înveți să conduri o mașină? Sună bine pentru unii… Eu zic că sună mai bine să conduci o mașină, fie și nu cea mai puternică pe un circuit de autocros, să simți virajurile, să te ții în curbe pe pantă doar datorită forței centrifuge. -          Să mergi pe drum de iarnă plin de omăt și gheață, să intri intenționat sau din întâmplare prea repede în curbe, să arunci mașina în alunecare controlată în speranța că vei face totul corect și vei reuși să prinzi cu cauciucurile pata mică de asfalt fără gheață din capătul curbei. -          Să mergi si pe un drum de asfalt curat, presărat cu dealuri mici și cotituri nemaipomenit de dese, să mergi repede, să desprinzi toate cele 4 roți de la sol în vârful de deal.-          Să desprinzi toate cele 4 roți de la asfalt într-un oraș, fără improvizații ajutătoare. -          Să mergi noaptea prin ceață sau ninsoare deasă, atât de deasă încât dacă aprinzi lumina de drum să crezi că te-ai cufundat în lapte, să nu vezi mai departe de un corp de mașină. -          Să înveți să conduci o motocicletă? S-o iei încet, să evoluezi de la 125 la 250 la 500 la 600 la 750 la 1000cc? Eu zic să te încrezi în sine, dacă ai în cine te încrede desigur. Să iei o motocicletă de 900cc ca prima motocicletă în speranța că n-o sa miști prea brusc maneta accelerației. -          Să mergi în prima ta zi pe motocicletă cel puțin 500km prin munți, prin ploaie, prin furtună și prin soare. Din zi și până în noapte. -          Să desprinzi ambele roți de la asfalt. -          Să simți (deși nu garantez că vei reacționa adecvat) ce simți când mergând cu 100km/h mai repede decât restul traficului, o mașină iese la depășire chiar în fața ta și, pentru că nu e timp de frânat, deschizi accelerația și te strecori printre mașini. -          Să simți cum e să deraiezi într-o curbă când ambele roți lunecă pe o pată de nisip. -          Să mergi prin ploaie torențială în care să nu vezi nimic din cauza apei, să mergi mai repede de 100 la oră, pentru că la viteză mai mică vântul nu reușește să sufle picăturile de pe vizieră și nu vezi nimic. Chiar nimic. -          Să mergi prin grindină. Da, pe motocicletă. -          Să mergi prea repede, pe drum prea prost, încât suspensia să nu mai reușească să înghită denivelările și roțile să fie mai mult în aer decât pe asfalt. Să simți cum vibrează motorul și motocicletei nu-i mai pasă de frânezi, accelerezi sau încerci să schimbi direcția. -          Să fugi de poliție pe autostrada. Da, atât de simplu. Din moment ce ai văzut girofarurile, cobori două trepte, deschizi complet accelerația și o ții pe viteza maxima 5-10minute. -          Să te înveți să mergi pe bicicletă? Eu zic să te înveți să mergi bine pe bicicletă, să uiți de plimbări, să uiți de piste pentru bicicliști, să poți să te ții de trafic! Să mergi repede!-          Să faci o cursă de downhill, să simți cum e să zbori cu peste 60km/h printre copaci si bolovani. -          Să mergi 70+km/h în perna de aer a unui camion. -          Să cobori pe un drum de munte (neasfaltat) uitând de frâne printre oameni, bolovani și denivelări.-          Iar dacă nu vrei să conduci, poți să ieși la o plimbare de câteva zile, la kilometri de localități, pe malul unui râu frumos, până vine pădurarul cu pușca și vă alungă.-          Să bei ceai cu apă din râu, la foc de pin, cu tartine cu pateu și dulceață de căpșună.-          Să sari de pe chei, expirând aerul din piept pentru a vedea oare cât e de adânc. Să rămâi la fund pentru că e nemaipomenit de răcoare și nu vrei să revii la arșița de la suprafață. Să începi a înota când simți că se revoltă trupul. Înoți – te înăduși, nu înoți – te duci la fund. Alege! Să vezi cât e de gustos aerul. -          Să mergi mereu calculând puterile doar pentru o direcție. -           -           -          Și foarte multe altele, total diferite de acestea, la fel de intense și gâdilitoare de simțiri.-           -           
-           Dar nimic, nimic nu se compară cu a …