SUBIECTUL ȘI PREDICATUL DOMNULUI LEANCĂ ȘI LIMPEZIREA APELOR ELECTORALE DE ANUL VIITOR

Discursurile președintelui român, Traian Băsescu, referitoare la viitorul proiect de țară al statului român, nu au trecut neobservate. Reproșurile față de Partidul Democrat și Partidul Liberal Democrat din Moldova, principale componente ale coaliției aflate la guvernare la Chișinău, au necesitat un răspuns. El a venit din partea celui care beneficiază de sprijinul parlamentar al celor două partide, premierul moldovean Iurie Leancă. Domnul Leancă a spus, fără menajamente, că „declarația domnului Băsescu nu ne ajută, ci ne creează doar probleme cruciale”.  

Neclaritățile pe care primul ministru moldovean le observă în mărturisirile domnului Băsescu țin de provocările geopolitice care vor urma la adresa statului moldovean în urma declarațiilor unioniste ale președintelui român. Domnul Leancă a subliniat că statul moldav are nevoie de un vecin ca România. Primul ministru moldovean a sugerat însă că, oficialii de la Chișinău au nevoie de o Românie care să aibă o voce credibilă în cadrul Uniunii Europene, o Românie care să-i ajute în efortul lor de asumare a parcursului european și nu de o Românie care ar avea pretenții la suveranitatea statului moldovean. 

Facute cu subiect și predicat, afirmațiile domnului Leancă vin în preajma vizitei pe care domnia sa o va face luni, 23 decembrie, la București unde se va întâlni cu premierul român, Victor Ponta. Domnul Ponta l-a informat pe şeful Executivului de la Chişinău, că Guvernul României va oferi Chișinăului un grant de 20 de milioane de euro pentru dezvoltarea educaţiei preşcolare, ca un gest de solidaritate şi sprijin pentru Republica Moldova.

Gestul pe care îl face premierul român vine la împlinirea a patru ani de la promisiunea domnului Băsescu din 2010 că va investi 100 milioane euro, până în 2014, pentru proiecte de dezvoltare durabilă. Promisiunea făcută era parafată de un acord semnat între cele două guverne. La aproape patru ani de la lansarea promisiunii, Programul „100 milioane pentru Moldova" se mişcă greu. Din totalul banilor promişi au fost viraţi numai 17 milioane de euro. Bani din acest fond, au fost cheltuiți, dar în afara Programului: opt milioane euro s-au alocat pentru construcţia de case persoanelor care au avut de suferit în urma inundaţiilor din 2010 şi 9 milioane euro pentru cofinanţarea gazoductului Iaşi-Ungheni. 

Directorul CRPE, Cristian Ghinea, declara recent pentru ziarul România Liberă că, respectarea promisiunii făcută de președintele român ar fi introdus statul român în liga țărilor donatoare și ar fi câștigat în acest fel mult mai multă credibilitate. „În februarie 2014 se împlinesc patru ani de la promisiune. Dacă aceasta ar fi fost respectată, România ar fi intrat într-o altă ligă a statelor donatoare. Nu poţi să creezi un fond de aşteptare, iar apoi să nu mai faci nimic. Moldovenii din societatea civilă cred că a fost o mare ţeapă. A fost o greşeală ca Ministerul Dezvoltării să implementeze programul”, a explicat Ghinea.

Cele 20 de milioane de euro pe care domnul Ponta le acordă Chișinăului se alătură investițiilor în educație România o face în mod constat. În ultimii ani, prin bursele acordate studenţilor basarabeni, mai mult de jumătate din fondurile Ministerului Educaţiei de la București, au avut ca destinație indirectă, Republica Moldova. Și desigur, domnul Ponta, fără multă vorbă, șterge din rușinea veche.  

Ambasadorul Germaniei la Chișinău, Matthias Meyer, a spus că discuțiile despre unire sunt ca o „furtună într-un pahar cu apă”. Nu e chiar așa. Domnul Băsescu, în mod conștient, a provocat o dezbatere care a dus, finalmente, la limpezirea apelor. Acum, fiecare actor politic important, atât de la București cât și de la Chișinău, știe de unde va primi ajutor în confruntare electorală a anului 2014.