La discuţia cărţii „Al şaptelea simţ” de Nicolae Rusu

Conferinţa literară de totalizare a BM „B.P.Hasdeu” a avut loc la biblioteca „O. Ghibu” din centru. Frumuseţea interioară a acestui local te inspiră şi mai mult la spiritualitate. Atmosfera caldă, îmbietoare, încurajată prin contribuţia moderatorului-gazdă a evenimentului, dr. V. Răileanu,  a dominat pe tot parcursul a celor două ore. Elevii şi studenţii şi-au expus impresiile despre lectura cărţii lui Nicolae Rusu – scriitor, traducător, eseist. Tema volumului a fost pentru unii din ei destul de intrigantă, căci ea profilează existenţa cetăţeanului din societatea noastră în perioada sovietică. Mulţi vorbitori au recunoscut, că această lectură „le-a deschis ochii” la lucruri necunoscute de ei, care s-au întâmplat relativ nu demult, în copilăria părinţilor, care fapt a şi motivat întrebarea despre cauzele care au determinat scrierea romanului, alţii s-au arătat puţin cam sceptici în ce priveşte titlul cărţii, alţii s-au încumetat să mai întrebe odată în plus, care este totuşi cel de-al şaptela simţ. Răspunsul la toate aceste întrebări l-au căutat şi pedagogii, care au venit să-şi susţină dicsipolii. Au fost de mare ajutor unele indicii/păreri date de doamna profesoare A. Tănase, scriitorul Vlad Zbârciog, scriitorul bălţean Anton Moraru, oameni care venind din acel spaţiu sovietic-socialist  au cunoscut metamorfoza sau evoluţia calităţilor umane, exspunându-le pe înţelesul tinerilor. Conferinţa a avut loc în ziua de 20 noiembrie, când se marchează ziua universală a drepturilor copiilor.

În acest context aş vrea să-mi expun unele sugestii personale. Ca şi alte filiale, biblioteca de Arte realizează un şir de activităţi culturale (şi nu numai) cu participarea activă a partenerilor noştri, cu care de ceva timp avem o colaborare fructuoasă. Recent am hotărât să implicăm mai activ în această colaborare şi elevii din şcolile unstituţionalizate, precum ar fi şcolile-internat. Deşi pedagogii acceptă cu multă dorinţă propunerile noastre (spre exemplu, gimnaziul-internat nr. 2 din Chişinău), ei întâmpină dificultăţi atunci, cînd este vorba de deplasarea cu copiii spre diferite locaţii din oraş din motivul, că Regia Transport nu dispune de mijloace financiare pentru aceste chestiuni neprevăzute. Păcat, desigur, căci noi, societatea civilă putem doar să le oferim pe gratis ocazia frumoasă de audiere a muzicii bune, pe care o vor prezenta în aceste  zile partenerii noştri de la Iaşi, cadre didactice de la  Universitatea de Arte „G. Enescu”. Să sperăm, că totuşi, se vor găsi mijloacele necesare, pentru a oferi copiilor această posibilitate. Din spusele d. Svetlana Pavel, director adjunct pentru „Educaţie” … unii copii ascultă cu plăcere muzica de operă.

Ziua Mondială a Drepturilor Copiilor.(Din istoria acestei date).

La Chişinău, la 20 noiembrie, curent, împreună cu  Comunitatea internaţională s-au comemorat 20 de ani de la adoptarea de către Asambleea Generală a Naţiunilor Unite a Convenţiei cu privire la Drepturile Copilului (CDC). Acest document, unic în istorie, trasează standarde de grijă,tratament şi protecţie a tuturor copiilor.

La un an de la înfiinţarea Organizaţiei Naţiunilor Unite, Adunarea Generală a creat, la data de 11 decembrie 1946 şi organizaţia pentru copii, UNICEF, mandatată să promoveze protecţia drepturilor copiilor, să contribuie la satisfacerea nevoilor de bază ale acestora şi să mărească posibilităţile copiilor de a-şi valorifica la maxim potenţialul. Primul pas făcut de UNICEF la 20 noiembrie 1959 a fost emiterea Declaraţiei Drepturilor Copilului. De atunci, ziua de 20 noiembrie este Ziua Universală a Drepturilor Copilului. În preambulul acestei declaraţii stau scrise următoarele: “Omenirea este datoare să ofere copiilor ce este mai bun din ce are de oferit”. 20 de ani mai târziu (în 1979) a fost declarat Anul Copilului. Atunci s-a propus ca Declaraţia, care nu cântărea mai mult decât o simplă recomandare, să fie extinsă şi făcută obligatorie pentru toate ţările membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite. După alţi 10 ani, în urma unor negocieri extrem de anevoioase, Convenţia cu privire la Drepturile Copilului, cuprinzând 54 de articole a fost în sfârşit adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Această Convenţie a fost semnată de peste 180 de state.

Republica Moldova a ratificat Convenţia în 1993. Acest lucru înseamnă că Guvernul Moldovei şi-a luat angajamentul să asigure copiilor condiţii de creştere şi dezvoltare armonioasă, având acces la servicii de sănătate şi educaţie de calitate. Aderând la Convenţie, autorităţile moldovene au acceptat să protejeze toţi copii din ţară de discriminare, violenţă şi să aibă grijă în special de cei vulnerabili. Moldova a atins progrese esenţiale la capitolul respectare a drepturilor copilului – datorită unor legi mai bune menite să protejeze copiii, îmbunătăţind accesul lor la serviciile de sănătate şi protecţie socială. Cu toate acestea, lipsurile, diferenţele şi desparităţile continuă să constituie o problemă pentru Guvern, organizaţiile internaţionale şi societatea civilă.( http://www.unicef.org/moldova/ro/11941_13384.html)

Fenomenul social Migraţia, cu care se confruntă acut Republica Moldova dăunează grav mediului de creştere, a sănătăţii şi a educaţiei copiilor. Instituţia de cultură din care facem parte are datoria de identificare şi sensibilizare a acestor factori.