Sinteza ședinței Parlamentului din 22 noiembrie 2013

Vladimir Voronin – îngrijorat de cariera politică  a lui Dumitru Diacov

În debutul ședinței de astăzi, președintele PCRM, Vladimir Voronin și-a exprimat regretul pentru faptul că deputatul PD, Dumitru Diacov este  exclus din politică și marginalizat în ceea ce ține de luarea deciziilor.

„Îl cunosc pe Diacov încă din perioada cînd nu era înregistrat nici PCRM, nici PD. Sînt în relații de mai bine de 22 de ani cu el. Parcă îmi pare că ceva se întîmplă din ceea ce nu ar  trebui să se întîmple. Cunosc cine a fost fondatorul PD, cunosc caracterul și poziția acestui om. Cunosc că el este foarte cumpătat și echilibrat, iar în momentele de răscuce pentru Moldova, a propus soluții adecvate pentru a ieși din situații de criză. Cunosc că din bunătatea lui el s-a împărțit cu ceea ce se numește astăzi PLDM. În astfel de situații complicate, cînd e nevoie în parlament de astfel de „acsacali”, care să ia decizii respective să nu să se întîmple situații neplăcute, lui  Dumitru Diacov i-au pus lanț la gît și l-au dat într-o parte de la activitatea politică. ”, a menționat Voronin.

În replică, Dumitru Diacov a declarat: „ O dragoste neașteptată din partea dlui Voronin. El dacă o făcea vreo 20 de ani în urmă, poate Republica Moldova era în altă situație. Nu vreau să comentez aceste cuvinte, care par la prima vedere niște complimente. Noi într-adevăr ne cunoaștem de mulți ani de zile. Nu o dată am discutat despre soarta Republicii Moldova. Mie îmi pare rău că acum suntem pe diferite părți ale baricadei, în acest moment crucial pentru Republica Moldova. Eu nu am pierdut speranța că toți deputații vor face împreună ceva folositor pentru țara în care trăim, pentru oamenii care trăiesc în țară”.

Prevenirea fenomenelor de spălare a banilor și finanțare a terorismului  - sub limita așteptărilor europene

Republica Moldova se confruntă cu o deficiență strategică în ceea ce ține de sancționarea pentru nerespectarea normelor legale în ceea ce ține de astfel de fenomene ca spălarea banilor și finanțarea terorismului.  Republica Moldova a fost sesizată că pașii făcuți începînd cu anul 2007 nu sînt suficienți pentru a redresa situația în acest domeniu. Concluziile se conțin în rapoartele experților  Consiliului Europei privind evaluarea măsurilor de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului.

În aceste circumstanțe, Centrul Național Anticorupție a elaborat un proiect legislativ, prin care urmează a fi operate modificări în Codul Contravențional. Normele propuse au ca scop asigurarea respectării prevederilor Legii cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. „Documentul prevede sancțiuni pentru  neidentificarea clienților și persoanelor expuse politic, omiterea păstrării datelor despre tranzacțiile înregistrate, neraportarea activităților sau tranzacțiilor, neasigurarea confidențialității, neprezentarea informațiilor solicitate, neasigurarea controlului intern și nerespectarea măsurilor asiguratorii”, a declarat Directorul centrului național Anticorupție, care a prezentat proiectul legislativ.

Din 1999 niciun cetățean al RM nu a dorit să aibă o pensie suplimentară, pe lîngă  cea de stat

Potrivit  Directivei din 1988 a Consiliului Europei, Statul este obligat să ofere și să protejeze dreptul cetățeanului la o pensie suplimentară.

În Republica Moldova încă din anul 1999 a existat o lege ce reglementa activitatea fondurilor de pensii facultative. La ora actuală, în pofida faptului că licență de funcționare au primit trei Fonduri de pensii facultative, niciunul dintre ele nu a reușit să semneze vreun contract.

În aceste condiții, în baza noii Legi cu privire la Piața de capital (ce a intrat în vigoare pe 14 septembrie 2013) a fost elaborat un proiect, ce propune un nou cadrul legislativ de reglementare a activității Fondurilor de pensii facultative.

Documentul propune o nouă modalitate de întemeiere a Fondurilor de pensii și pune accentul pe responsabilitatea administratorului Fondului de pensii pentru buna gestionare a investițiilor făcute de către participanții la aceste fonduri.

Textul legii propune o nouă modalitate de formare a fondurilor de pensii. „Legea din 1999 presupunea că Fondurile de pensii pot fi formate doar de către instituțiile bancare ori de către companiile de asigurări. În noua lege se presupune crearea fondurilor de pensii de orice colectiv de muncă, de cetățeni care sînt uniți prin interese comune, fără a avea statut de persoană juridică. Ulterior pot să angajeze un administrator licențiat.”, a subliniat Iurie Filip, vicepreședintele Comisiei  Naționale a Pieței Financiare, care a prezentat proiectul legislativ în Plenul Parlamentului.

Participanții la astfel de Fonduri facultative, vor putea beneficia de investițiile făcute doar la atingerea vîrstei de pensionare.

Opoziția s-a arătat sceptică în privința unui astfel de proiect legislativ, invocînd numărul foarte mare de cetățeni ai Republicii Moldova, care au venituri modeste  și care nu vor putea  adera la astfel de Fonduri facultative.

Cu toate astea, proiectul de lege a fost votat de majoritatea parlamentară în prima lectură.

Se actualizează…

The post Sinteza ședinței Parlamentului din 22 noiembrie 2013 appeared first on Bloguvern.