Peste o treime dintre utilizatori au primit e-mailuri bancare false

atacurilePotrivit studiului Kaspersky Consumer Security Risks realizat în vara anului 2013 de B2B International alături de Kaspersky Lab, aproximativ 38% dintre utilizatori au primit e-mailuri false, care păreau a fi fost trimise de bănci. Infractorii se folosesc adesea de notificări false din partea băncilor pentru a înşela utilizatorii să îşi divulge datele bancare şi să le ofere acces la banii din cont.

Serviciile pentru tranzacţii online (sisteme de e-payment, e-banking şi magazine online) au devenit acum o parte intrinsecă a vieţii moderne pentru mulţi utilizatori. Studiul B2B International relevă că 95% dintre respondenţi au făcut cumpărături online, 91% au folosit servicii bancare online şi 74% au făcut plăţi online. Această tendinţă nu avea cum să fie ignorată de către infractori.

Potrivit studiului, 38% dintre utilizatori au primit e-mailuri false ce păreau a veni din partea unei bănci. 11% dintre respondenţi au semnalat mesaje suspecte din partea unui magazin online. 11% dintre cei intervievaţi au fost redirecţionaţi automat, cel puţin o dată, către un site suspect care le cerea să îşi introducă datele contului bancar. Aproape 4% dintre respondenţi au recunoscut că şi-au introdus datele bancare pe site-uri suspecte. Toate acestea reprezintă exemple de activităţi ale infractorilor cibernetici angrenaţi în tentative de phishing, unul dintre numeroasele tipuri de atacuri periculoase care au ca ţintă informaţii financiare confidenţiale importante: numărul cardului de credit, datele de înregistrare şi parolele conturilor bancare online etc.

Deşi mulţi utilizatori precauţi şi cu experienţă probabil recunosc majoritatea tentativelor de phishing, de multe ori aceste atacuri îşi ating ţinta: aproape 3% dintre respondenţi au declarat că şi-au pierdut banii din cauza infractorilor cibernetici. Din punct de vedere statistic, 3% reprezintă un procent relativ mic, însă ţinând cont de faptul că numărul de utilizatori afectaţi anual este foarte mare, chiar şi o rată de succes mică poate cauza pierderea unor sume mari de bani. Conform studiului The Evolution of Phishing Attacks 2011-2013, realizat de Kaspersky Lab în primăvara anului 2013, printre utilizatorii serviciului cloud Kaspersky Security Network, 21% dintre atacurile de phishing care au avut loc în perioada aprilie 2012 – mai 2013, au implicat pagini false ale băncilor şi ale altor organizaţii financiare. Cifrele detaliate arată că 7,5 milioane de utilizatori sunt afectaţi de tentativele de phishing pe parcursul unui singur an la nivel mondial. Cu alte cuvinte, la fel ca în viaţa reală, fraudele virtuale presupun pericole serioase care pot fi combătute numai cu ajutorul protecţiei specializate.

Cum îţi poţi proteja banii împotriva infractorilor cibernetici

Tehnologia de protecţie avansată de la Kaspersky Lab, Safe Money, este menită să ajute utilizatorul să îşi ţină banii departe de infractorii cibernetici. Componenta Safe Money cuprinde un set de mecanisme de protecţie speciale, care se activează automat de fiecare dată când utilizatorul face banking sau cumpărături online. Tehnologia protejează eficient banii utilizatorului de aproape toate tipurile de atacuri din arsenalul infractorilor financiari.

The post Peste o treime dintre utilizatori au primit e-mailuri bancare false appeared first on ITMoldova.


Sursa
2013-11-04 15:53:13



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

05:37:05RELAȚIA TA CU ALTER EGO —» Leo Butnaru
05:36:33RECITIND, REGÂNDIND ECLEZIASTUL —» Leo Butnaru
13:24:12Pocăința lui Ion Șoltoianu. O viață ca un scenariu de film. Despre pușcărie, politică și sport. Atenție, Rizea! 💥🔥🔝 —» Sandu GRECU
10:46:57Moldova, pe turnul emblematic al Vienei —» Fine Wine
10:24:00Modelul de succes al companiei „Garma Grup” inspiră viitoarea generație de AgriCOOLtori ☘️ —» Sandu GRECU
17:03:37PLUS LA PRECEDENTELE 11 —» Leo Butnaru
12:54:55PRINTRE LAUREAȚI —» Leo Butnaru
07:22:51Grand Gold pentru The Governor Saperavi Forte —» Fine Wine
13:52:30Carolina Bogatiuc: „Republica Moldova lucrează deja cu UE pe toate grupurile de capitole de negociere” ✨ —» Sandu GRECU
11:43:14Ambasada Chinei nu are loc de Falun Dafa?! —» Curaj.TV | Media alternativă
10:35:26Equinox lansează două vinuri noi —» Fine Wine
15:33:45Cine a trăit aici înainte de daci? Ce dezvăluie ADN-ul —» Curaj.TV | Media alternativă
12:39:32Mă simt un mesager al culturii moldovenești… —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
09:16:54Federația Moldovenească de Fotbal a creat Fondul destinat susținerii Centrelor de Pregătire a Copiilor și Juniorilor din Republica Moldova 💲 —» Sandu GRECU
08:33:35Patru stiluri, o confirmare: Radacini ia aur la Mondial de Bruxelles —» Fine Wine
05:50:28DESCHIS MIRĂRII —» Leo Butnaru
16:32:18„O afacere europeană înseamnă să fii mereu alături de oameni, prin fapte reale” – Cristina Aramă, Manager Afaceri Corporative, Kaufland Moldova 💫 —» Sandu GRECU
08:52:29Agenția de Investiții lansează un nou apel pentru ediția 2026-2027 a Programului BRIDGE Export: Granturi pentru consolidarea prezenței produselor moldovenești pe piețele externe 🌉 —» Sandu GRECU
08:43:26Republica Moldova lansează platforma oficială www.moldova.md, un nou instrument de prezentare a țării 💫 —» Sandu GRECU
18:24:00Nicolae Usatîi: Mi s-a propus să-l kidănesc pe tata. Secretul Petrocub. Schemele din fotbal 💥💥💥 —» Sandu GRECU
11:33:39Achiziții noi, 2026 —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
07:13:13DIN REVISTA TINERILOR —» Leo Butnaru
14:49:09Proiect inedit în vinuri: Calendar —» Fine Wine
19:51:38Datele a 50.000 de cetățeni ai Republicii Moldova pe Dark Web —» Curaj.TV | Media alternativă
19:51:38Datele a 50.000 de cetățeni ai Republicii Moldova pe Dark Web —» Curaj.TV | Media alternativă