Biblioteca în era internetului: tendinţe şi prognoze
Marile valori care au făcut nume bibliotecii şi i-au asigurat supravieţuirea pe parcurs de milenii sunt: spaţiile, cărţile (resursele infodocumentare) şi potenţialul intelectual. Era modernă marcată de tehnologizarea excesivă, de extinderea internetului a adăugat celor trei piloni tradiţionali, tehnologiile şi serviciile în baza acestora, fără de care biblioteca modernă nu mai poate fi concepută. Acestea din urmă influenţează masiv şi remodelează biblioteca, bibliotecarul şi profesia în întregime. Dacă bibliotecarul tradiţionalist este mai mult umanist prin formare, bibliotecarul erei digitale trebuie să fie şi un bun tehnolog, fără cunoaşterea tehnologiilor în scurt timp acesta nu va mai avea loc în bibliotecă. Dacă biblioteca tradiţională nu înseamnă nimic fără spaţii, în „biblioteca fără cărţi” spaţiile valorează din ce în ce mai puţin. Dacă pentru un serviciu anume, anterior utilizatorii trebuiau să vină neapărat la bibliotecă, acum aceştea pretind servicii 24/7, care să poată fi accesate de oriunde şi oricând. Cartea în format tradiţional este şi ea din ce în ce mai stingherită de cartea electronică, care devine una dintre atracţiile principale ale bibliotecii. Se schimbă şi se inversează valori altădată foarte importante, iar bibliotecarul devine tot mai confuz, tot mai rătăcit şi tot mai îngrijorat pentru soarta profesiei şi a bibliotecii.
Despre viitorul, locul şi importanţa bibliotecii în era digitală se discută mult şi punctele de vedere sunt foarte diferite. Se discută în mediul profesional, discută decidenţii şi fondatorii, discută utilizatorii. Opiniile acestora din urmă sunt foarte împortante, în special opiniile celor mai pregătiţi dintre ei. În prima jumătate a lunii octombrie, la o distanţă de doar două zile, în presă au apărut două articole, reprezentând puncte de vedere, diametral opuse, expuse de doi scriitori:
Why our future depends on libraries, reading and daydreaming/ De ce viitorul nostru depinde de biblioteci, lectură şi vise, semnat de scriitorul englez Neil Gaiman, publicat la 15 octombrie pe http://www.theguardian.com/books/2013/oct/15/neil-gaiman-future-libraries-reading-daydreaming şi
The end of the library/Sfîrşitul bibliotecii de scriitorul american MG Siegler, publicat la 13 octombrie 2013 în http://techcrunch.com/2013/10/13/the-end-of-the-library
Ambele abordează viitorul bibliotecii,numai că Neil Gaiman se întreabă şi răspunde de ce viitorul nostru depinde de biblioteci, lectură şi visele de zi cu zi şi face o pledoarie pro bibliotecă pe care fiecare bibliotecar, dispus să apere biblioteca şi profesia, trebuie s-o înveţe pe de rost, iar MG Siegler vorbeşte despre sfârşitul sigur a celor mai multe biblioteci sau despre sfârşitul bibliotecii în formula cunoscută de noi azi. Cu unele momente putem fi de acord cu altele nu, numai că, Neil Gaiman se bazează pe propria experienţă, întreaga viaşă a acestuia fiind legată de bibliotecă, iar MG Siegler nu-şi mai aminteşte când a fost ultima dată la bibliotecă şi presupune că n-a mai vizitat-o din anii de şcoală. Seglier a fost taxat dur de comunitatea bibliotecară internaţională. Dar… în articolul semnat de el există nişte momente cate nu pot fi neglijate. Siegler aduce trei argumente care nu pot fi contestate: presiunea economică; abundenţa de conţinuturi din internet; diferenţa de preţ (aproximativ 70 dolari) dintre cartea electronică care poate fi procurată din magazinele specializate, de consumatori şi de biblioteci.
Articolul poate fi accesat pe http://clubbib2.wordpress.com/articole-traduceri
Vera Osoianu
Sursa
2013-10-31 11:25:40