Mamele nu au intotdeauna dreptate. Ele au dreptate in 85 de cazuri din 100

A doua lectie din cele 32 de lectii invatate pana la 32 de ani. Cea mai dura poate. Si invatata cel mai greu. Lectia cu cele mai multe restante.

Ca mama are dreptate de cele mai multe ori, am inteles foarte recent. Ca ea nu are dreptate in 15 la suta din cazuri, am inteles mai demult, doar ca nu puteam face o clasificare a cazurilor cu si fara dreptate. Nu stiam cand trebuie sa-i dau crezare si cand nu. Desi, asta e putin spus. Nu suportam sa-i dau crezare.

“Eu stiu! Si asta stiu! Si toate le stiu!”- Reactia tipica a unei femei tinere fata de cuvintele mamei.

Mamica, tu nu intelegi! La noi e altfel! Tu nu-l cunosti ca sa judeci.

Acesta e copilul meu, cum consider de cuviinta, asa si mi-l cresc. I-ai avut pe ai tai de crescut, acum lasa-ma pe mine!

Cuvintele mamelor ajung la noi intr-un final. Uneori tarziu. Alteori prea tarziu. Rar de tot acestea ajung la timp si la destinatie. Dreptatea pe care o au mamele nu e magie. E experienta lor acumulata de-a lungul anilor. Mai grei, mai navalnici, mai iubareti sau parjoliti de durere si pierderi. Or, povestile umane au aceleasi subiecte: iubiri anevoioase, despartiri, tradari, boli, accidente, copii de crescut si parinti de ingropat. Si daca o parte din vorbele si povetile mamelor sunt presarate cu propriile lor frici si complexe, o alta parte, cea mai mare si mai valoroasa, este experienta pura. O experienta de ascultat, de savurat chiar.

Nu e nevoie de sedinte de psihanaliza cu mama. Ea nu trebuie sa fie nici cea mai buna prietena, nici psiholog. Mama trebuie sa fie mama. Inteleapta prin ani si experienta, dornica sa povatuiasca, sa indrepte, sa lase o urma. Iar pe noi nu ne costa nimic sa venim seara, sa ne asezam langa ea la bucatarie si sa o ascultam. Micile barfe din mahala, amintirile din tinerete, care odata cu anii nostri devin mai picante, situatiile prin care a trecut cu tata. Si sa sorbim din fiecare cuvant. Ea re dreptate. Iar cand nu are, noi vom tacea. De aceea ca acceptarea parintilor este una din dovezile ca ne-am maturizat.


Filed under: Mix

Sursa
2013-10-25 09:54:40



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

23:25:33Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
21:03:49Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
17:48:55Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
16:43:31Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
07:57:24Cracovia, oraș al marilor artiști —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
03:34:16Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
21:03:19Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
20:53:00Pervaz —» Andrei LANGA. Blogul personal
16:34:27Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
14:33:15Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
06:51:00DIN YES-EURI —» Leo Butnaru
02:44:07Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
17:49:56Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
14:18:16Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
08:27:51Când semeni în oameni, culegi în cifre —» Efrosnatalita’s Blog
07:27:00ÎN REALITATE ȘI DINCOLO DE EA —» Leo Butnaru
02:28:31Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
22:21:52Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
18:05:08Suveranism și Amarone —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
16:41:32Analfabetism funcțional, gîndire critică, școala în România —» Curaj.TV | Media alternativă
15:29:34Ofensiva anti-presă și luptele politice în Estul Europei —» Curaj.TV | Media alternativă
12:15:42Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
06:56:00DIN STRICTUL NECESAR —» Leo Butnaru
16:36:27Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
13:24:06Valuri de prostie —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag