Mamele nu au intotdeauna dreptate. Ele au dreptate in 85 de cazuri din 100

A doua lectie din cele 32 de lectii invatate pana la 32 de ani. Cea mai dura poate. Si invatata cel mai greu. Lectia cu cele mai multe restante.

Ca mama are dreptate de cele mai multe ori, am inteles foarte recent. Ca ea nu are dreptate in 15 la suta din cazuri, am inteles mai demult, doar ca nu puteam face o clasificare a cazurilor cu si fara dreptate. Nu stiam cand trebuie sa-i dau crezare si cand nu. Desi, asta e putin spus. Nu suportam sa-i dau crezare.

“Eu stiu! Si asta stiu! Si toate le stiu!”- Reactia tipica a unei femei tinere fata de cuvintele mamei.

Mamica, tu nu intelegi! La noi e altfel! Tu nu-l cunosti ca sa judeci.

Acesta e copilul meu, cum consider de cuviinta, asa si mi-l cresc. I-ai avut pe ai tai de crescut, acum lasa-ma pe mine!

Cuvintele mamelor ajung la noi intr-un final. Uneori tarziu. Alteori prea tarziu. Rar de tot acestea ajung la timp si la destinatie. Dreptatea pe care o au mamele nu e magie. E experienta lor acumulata de-a lungul anilor. Mai grei, mai navalnici, mai iubareti sau parjoliti de durere si pierderi. Or, povestile umane au aceleasi subiecte: iubiri anevoioase, despartiri, tradari, boli, accidente, copii de crescut si parinti de ingropat. Si daca o parte din vorbele si povetile mamelor sunt presarate cu propriile lor frici si complexe, o alta parte, cea mai mare si mai valoroasa, este experienta pura. O experienta de ascultat, de savurat chiar.

Nu e nevoie de sedinte de psihanaliza cu mama. Ea nu trebuie sa fie nici cea mai buna prietena, nici psiholog. Mama trebuie sa fie mama. Inteleapta prin ani si experienta, dornica sa povatuiasca, sa indrepte, sa lase o urma. Iar pe noi nu ne costa nimic sa venim seara, sa ne asezam langa ea la bucatarie si sa o ascultam. Micile barfe din mahala, amintirile din tinerete, care odata cu anii nostri devin mai picante, situatiile prin care a trecut cu tata. Si sa sorbim din fiecare cuvant. Ea re dreptate. Iar cand nu are, noi vom tacea. De aceea ca acceptarea parintilor este una din dovezile ca ne-am maturizat.


Filed under: Mix

Sursa
2013-10-25 09:54:40



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

06:48:00ELȚÎN ȘI... LIRICA JAPONEZĂ —» Leo Butnaru
23:21:34Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
18:17:20Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
16:08:57Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
15:09:56Teatrele din Republica Moldova la FNT —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
05:45:00ADRIAN ALUI GHEORGHE DESPRE JURNAL —» Leo Butnaru
20:05:54Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
11:17:00DE LA REALISMUL SOCIALIST LA LITERATURA Z A FASCISMULUI —» Leo Butnaru
05:25:00DIN POEZIA LUMII —» Leo Butnaru
14:54:55Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
14:54:55Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
12:59:25Compozitorul Vladimir Slivinschi  —» CHIŞINĂU MUZICAL | Blogul Bibliotecii de Arte "Tudor Arghezi"
05:50:00DIN POEZIA LUMII —» Leo Butnaru
03:21:22Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
03:08:15Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
17:34:19Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
15:38:20Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
14:12:35Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
10:29:19FESTIS, 2025 —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
08:20:00JURNALUL CA MEMORIE —» Leo Butnaru
03:29:34Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
21:48:21Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
19:29:27Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
16:33:25Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
05:44:00DIN REVISTA TINERILOR —» Leo Butnaru