Om cuvânt.
Om cuvânt. Ce-ți vine în minte când te gândești la omul cuvânt? Eu mă gândesc la tații și buneii noștri, care sunt adevărați oameni ai cuvântului. Oameni care nu spun nimic până nu sunt siguri, care refuză cu înverșunare să răspundă întrebări până nu găsesc răspunsul potrivit, care nu se dau în lături până nu găsesc soluția pentru problema fără soluție. Oamenii cuvânt pot să rostească puține cuvinte, dar ai siguranța că toate sunt adevărate.
Oamenii cuvânt fac promisiuni uneori, deloc des, dar sunt promisiuni care, la timpul stabilit vor prinde viață indiferent de condițiile vieții. Oamenii cuvânt, din păcate, aparțin unei ere pe apuse. Oamenii cuvânt sunt cei care stabilesc întâlniri peste săptămâni sau luni și ajung la timp, ei sunt cei care nu folosesc telefonul mobil ca o scuză pentru a întârzia. Oamenii cuvânt sunt puțini. Acum e la modă sa fii ”mobil”, adică imbecil (să am iertare). Un apel telefonic, nu-ți oferă dreptul de a întârzia sau anula o întâlnire amiabil stabilită, iar de s-a întâmplat ceva, probabil nu e suficient de grav pentru a anula înțelegerea, odată ce ai găsit timp pentru apelul telefonic. Oamenii cuvânt nu țin cont de mofturi.Oamenii cuvânt îți sunt alături indiferent de ce se-ntâmplă și îți țin partea indiferent de ai dreptatea de partea ta. Oamenii cuvânt te trec prin viață și sunt parte din viața ta. Oamenii cuvânt nu uită promisiunile, nu iartă trădările, ei sunt oameni ai cuvântului. Te cred pe cuvânt, pentru că dacă au încredere, nu se îndoiesc niciodată în tine. Oamenii cuvânt sunt cei pe care îi știi din totdeauna și nu ții minte să te fi părăsit vreodată. Oamenii cuvânt nu aruncă vorbe-n vânt.
Oamenii cu vânt sunt rupți de lume, de parcă ar trăi în realități paralele. Nu ții minte cum au apărut în viața ta, dar te-au luat pe sus și te-au zdruncinat mai tare ca cel mai devastator cutremur, te-au ridicat în nori și te-au coborât pe aripi înapoi. Oamenii cu vânt îți sunt alături când te aștepți mai puțin. Oamenii cu vânt pot să-și taie aripile ca să ai pernă de dormit, dar ei nu îți aparțin și nu pot să-i ții cu nimic, ei nu au rădăcini. Și vor pleca precum au venit.Oamenii cu vânt sunt amintiri de zile sau nopți sau zile și nopți pe care nu le vei uita vreodată. Ei nu bat la ușă, o deschid, oamenii cu vânt nu te întreabă dacă îți e greu, ei te ajută, nu te întreabă dacă-ți e trist, te iau cu sine spre depărtări și-ți regăsești zâmbetul. Oamenii cu vânt te privesc direct în suflet, te iubesc, indiferent de ești un om cuvânt sau nu. Oamenii cu vânt poate nu vor deveni vreodată parte din viața ta, dar tu ești parte din sufletul lor. Oamenii cu vânt îți poartă grija fără s-o știi vreodată.
Oamenii cuvânt îți sunt casa. Oamenii cu vânt…