Vitamina A
Această vitamină mai este numită retinol sau vitamină antixeroftalmică. Este liposolubilă. Ea nu se găseşte în fructe şi legume ca atare, ci sub formă de provitamină A, respectiv de caroteni, pigmenţi, care în organism se transformă în vitamină A, sub influenţa unei enzime. Sânt necesare 6 mg de caroten pentru a obţine 1 mg de retinol. Ca vitamină preformată , retinolul se găseşte numai în alimentele de origine animală. Fructele cele mai bogate în provitamina A sânt: cătina albă, caisele, piersicile, bananele, scoruşele, murele, etc.
Vitamina A are rol fiziologic complex, de importanţă capitală pentru organism. Ea participă la structura şi biochimismul membranelor celulare, intervine în metabolismul grăsimilor, ia parte la formarea elementelor sângelui, stimulează asimilarea proteinelor, contribuie la asigurarea troficităţii şi bunei funcţionări a ţesuturilor epiteliare şi a mucoaselor căilor respiratorii, digestive şi genito-urinare. Ajută la refacerea ţesuturilor rănite, asigură integritatea pielii şi a celorlalte epitelii. Menţine supleţea epiteliilor. Vitamina A are rol esenţial în menţinerea vederii, atât prin acţiunea favorabilă asupra epiteliilor ochiului, asigurând buna funcţionare a retinei şi reglarea adaptării vizuale la lumină slabă şi la întuneric.
Această vitamină stimulează funcţionarea glandelor endocrine şi reacţia imunitară a organismului. Ea este denumită şi vitamina antiinfecţioasă, de9oarece asigură o protecţie faţă de diferite boli infecţioase. Vitamina A măreşte rezistenţa la tuberculoză, la virusul gripei şi la protozoare, stimulând activitatea limfocitelor T, fagocitoza macrofagelor şi granulocidelor, etc.
Alături de vitaminele C, E şi de fibrele alimentare, vitamina A se numără între factorii de protecţie anticancerigenă.
Vitamina A se recomandă în terapia aterosclerozei. Este unul din principalii reglatori ai funcţiei hapatice.
Vitamina a rezistă bine la fierbere, în lipsa aerului, dar are o mare sensibilitate faţă de oxigen; se degradează prin expunerea la aer şi lumină. De aceea, fructele şi legumele trebuie păstrate la întuneric şi în locuri răcoroase.
Tocoferolii şi lecitina au efect stabilizator asupra vitaminei A.
O alimentaţie carenţată în vitamină A determină la copii o încetinire a creşterii în greutate, tulburări în formarea şi creşterea oaselor, întârzieri în apariţia dinţilor. Hipovitaminoza A afectează pielea şi glandele anexe. Pielea devine mai uscată, se descuamează şi se infectează uşor. În jurul firelor de păr apar mici ridicături solzoase(hipercheratoză peripapilară), unghiile se rup uşor, dinţii se macină, apar inflamaţii ale urechii medii(otite). La adulţi, părul încărunţeşte precoce.
Hipovitaminoza A produce tulburări de vedere: hemeralopie, tulburări de vedere diurnă, datorate îngroşării şi uscării conjunctivitei, apariţiei de pete sidefii în apropiere de cornee, reducerii secreţiei de lacrimi şi a lizozimei, pierderea luciului globului ocular şi inflamarea acestuia. În cazuri grave se poate ajunge la orbire.
Carenţa de vitamină A afectează aparatul digestiv, aparatul respirator, aparatul genito-urinar, produce tulburări hematologice, scade rezistenţa la cancerigenii chimici, la infecţiile bacteriene, fungice, virale sau cu protozoare, reduce activitatea bactericidă a plasmei sângelui, capacitatea organismului de a produce anticorpi.
Raţiile alimentare deficitare în vitamina A determină scădere a asimilării azotului alimentar şi a potasiului.
Hipovitaminoza A se rezolvă consumând alimente bogate în provitamina A sau în vitamina A. Se consideră necesar ca aportul zilnic să fie constitui din 1/3 vitamină A preformată(din alimente de origine animală) şi 2/3 provitamina A(din fructe şi legume).
Femeile gravide vor respecta cu stricteţe indicaţiile medicului, deoarece atât insuficienţa, cât şi excesul de vitamină A, pot avea efecte grave asupra fătului.
Vitamina A are rol fiziologic complex, de importanţă capitală pentru organism. Ea participă la structura şi biochimismul membranelor celulare, intervine în metabolismul grăsimilor, ia parte la formarea elementelor sângelui, stimulează asimilarea proteinelor, contribuie la asigurarea troficităţii şi bunei funcţionări a ţesuturilor epiteliare şi a mucoaselor căilor respiratorii, digestive şi genito-urinare. Ajută la refacerea ţesuturilor rănite, asigură integritatea pielii şi a celorlalte epitelii. Menţine supleţea epiteliilor. Vitamina A are rol esenţial în menţinerea vederii, atât prin acţiunea favorabilă asupra epiteliilor ochiului, asigurând buna funcţionare a retinei şi reglarea adaptării vizuale la lumină slabă şi la întuneric.
Această vitamină stimulează funcţionarea glandelor endocrine şi reacţia imunitară a organismului. Ea este denumită şi vitamina antiinfecţioasă, de9oarece asigură o protecţie faţă de diferite boli infecţioase. Vitamina A măreşte rezistenţa la tuberculoză, la virusul gripei şi la protozoare, stimulând activitatea limfocitelor T, fagocitoza macrofagelor şi granulocidelor, etc.
Alături de vitaminele C, E şi de fibrele alimentare, vitamina A se numără între factorii de protecţie anticancerigenă.
Vitamina A se recomandă în terapia aterosclerozei. Este unul din principalii reglatori ai funcţiei hapatice.
Vitamina a rezistă bine la fierbere, în lipsa aerului, dar are o mare sensibilitate faţă de oxigen; se degradează prin expunerea la aer şi lumină. De aceea, fructele şi legumele trebuie păstrate la întuneric şi în locuri răcoroase.
Tocoferolii şi lecitina au efect stabilizator asupra vitaminei A.
O alimentaţie carenţată în vitamină A determină la copii o încetinire a creşterii în greutate, tulburări în formarea şi creşterea oaselor, întârzieri în apariţia dinţilor. Hipovitaminoza A afectează pielea şi glandele anexe. Pielea devine mai uscată, se descuamează şi se infectează uşor. În jurul firelor de păr apar mici ridicături solzoase(hipercheratoză peripapilară), unghiile se rup uşor, dinţii se macină, apar inflamaţii ale urechii medii(otite). La adulţi, părul încărunţeşte precoce.
Hipovitaminoza A produce tulburări de vedere: hemeralopie, tulburări de vedere diurnă, datorate îngroşării şi uscării conjunctivitei, apariţiei de pete sidefii în apropiere de cornee, reducerii secreţiei de lacrimi şi a lizozimei, pierderea luciului globului ocular şi inflamarea acestuia. În cazuri grave se poate ajunge la orbire.
Carenţa de vitamină A afectează aparatul digestiv, aparatul respirator, aparatul genito-urinar, produce tulburări hematologice, scade rezistenţa la cancerigenii chimici, la infecţiile bacteriene, fungice, virale sau cu protozoare, reduce activitatea bactericidă a plasmei sângelui, capacitatea organismului de a produce anticorpi.
Raţiile alimentare deficitare în vitamina A determină scădere a asimilării azotului alimentar şi a potasiului.
Hipovitaminoza A se rezolvă consumând alimente bogate în provitamina A sau în vitamina A. Se consideră necesar ca aportul zilnic să fie constitui din 1/3 vitamină A preformată(din alimente de origine animală) şi 2/3 provitamina A(din fructe şi legume).
Femeile gravide vor respecta cu stricteţe indicaţiile medicului, deoarece atât insuficienţa, cât şi excesul de vitamină A, pot avea efecte grave asupra fătului.
Sursa
2007-10-04 00:53:04