Complexul vitaminei B
Cuprinde 12 vitamine hidrosolubile: B1,B2,B4(colina), B6,B12,B15, biotina, acidul folic, inozitolul, vitamina PP, acidul paraminobenzoic şi acidul pantotenic.
Vitamina B1 (aneurina, tiamina). Se găseşte în toate speciile de fructe, dar mai ales în alune, castane, nuci , prune, piersici, mere, citrice, struguri. Este necesară omului în cantitate de 1-2 mg pe zi. Vitamina B1 este necesară pentru funcţionarea normală a sistemului nervos; a aparatului cardiovascular şi a unor glande endocrine. Combate insomnia şi iritabilitatea. Are rol în apărarea antiinfecţioasă a organismului.
Aciditatea gastrică în limite normale ajută la păstrarea integrităţii chimice a vitaminei B1.
Creşterea ponderii glucidelor în dietă măreşte necesarul de vitamină B1. Ea este sintetizată şi de organismele şi de microorganismelor din intestin. Se distruge uşor la căldură.
Vitamina B2 (riboflavina, lactoflavina). Şi această vitamină se găseşte în toate speciile de fructe(ca şi vitamina B1), dar mai ales în alune, castane, nuci, piersici, pere, mere, caise, căpşuni, prune, zmeură, afine, banane, citrice. În alimente, vitamina B2 se găseşte în stare liberă sau combinată cu fosforul. Este fosforilată în peretele intestinal. În ţesuturile organismului se găseşte sub formă de flavoproteine sau coenzime.
Vitamina B2 intervine în procesul de creştere , de menţinere a integrităţii epiteliilor, în absorbţia lipidelor şi protejează ţesuturile hepatice contra substanţelor toxice. Ea participă la procesele de oxidoreducere din organism, are rol esenţial în formarea ţesuturilor, în sinteza hemoglobinei şi previne sensibilitatea ochilor la lumină. Ia parte la metabolismul proteinelor, glucidelor, lipidelor şi al fierului, intră în constituţia unor fermenţi respiratori.
Necesarul zilnic de vitamină B2 este de 1,6-2,5 mg pentru bărbaţi şi de 1,2-2,0 mg pentru femei. Insuficienţa vitamină B2 se manifestă prin: ragade la colţurile gurii, leziuni ale buzelor şi aripilor nasului, coloraţia în roşu-intens, tulburări vizuale, oboseală, dureri musculare sub formă de crampe, greutate la urinare, deranjamente gastrointestinale, oprirea laptelui la femeia care alăptează. Deficitul de vitamină B2 , asociat foarte des cu carenţa în vitaminele B1,B6 şi PP, determină dermatita seboreică manifestată prin eritem.
Vitamină B2 este rezistentă la căldură, dar sensibilă la acţiunea substanţelor alcaline şi foarte sensibilă la lumină.
Vitamină B4 (colina). Este o bază azotată foarte răspândită în stare liberă sau combinată. Prezenţa ei este indispensabilă dezvoltării normale a organismului animal şi procesul de lactaţie. Previne încărcarea grasă a ficatului. Se găseşte în nuci(1,4 mg/1g) şi alte fructe.
Vitamină B6 (piridoxina, adermina). Au fost identificate trei substanţe cu acelaşi efect: piridoxină, piridoxalul şi piridoxamina. În organism, piridoxina se află sub formă de piridoxalfosfat. Ea este un diuretic natural(previne reţinerea apei în organism, mai ales în timpul sarcinii), are rol în hematopoează(formarea hematiilor, leucocitelor, limfocitelor, trombocitelor), participă la buna funcţionare a ficatului, pielii şi sistemului nervos. Se foloseşte în tratamente de scădere dirijată a colesterolului în sânge şi frânare, pe cât posibil, a aterosclerozei.
Vitamină B6 se găseşte în căpşune(0,38-0,45 mg/100 g), piersici(0,2 mg/100 g), agrişe, mure, prune, pere, coacăze, afine, cireşe, cătină albă, struguri(0,1 mg/100 g), avocado(0,39-0,65 mg/100 g) şi alte fructe. Un om are nevoie de 1-2 mg vitamină B6 pe zi. Vitamină B6 este sintetizată şi de microflora intestinală. Ea rezistă la căldură, dar se distruge la lumină.
Vitamină B12. Nu este sintetizată de plante care, de altfel, nici n-o folosesc. Se găseşte numai în produsele de origine animală.
Vitamină B15 (acidul panganic). A fost izolată, la început, din extracţiile sâmburilor de caise, iar ulterior s-a obţinut, în formă cristalină, din boabele cerealelor(în special grâu şi orez) şi din seminţe de dovleac. Rolul cel mai important al vitamină B15 este de eliminare a fenomenelor de hipoxie(insuficienţă de oxigen) la nivelul ţesuturilor, îndeosebi a ţesutului muscular. Dintre muşchi, cel mai afectat de hipoxie este cel cardiac. De aceea, vitamină B15 se utilizează în astm, anghină pectorală, insuficienţă coronariană şi boli de inimă reumatismale. Are şi efect de detoxifiere, în cazul intoxicaţiilor cu alcool, narcotice şi barbiturice(medicamente cu acţiune hipnotică, sedativă, anticonvulsivă şi anestezică, cum sânt luminalul, ciclobarbitalul, veronalul, etc.). Necesarul zilnic de vitamină B15 al unui adult este de 2 mg.
Vitamină B8 (biotină, denumită şi vitamină H). Face parte , împreună cu inozitolul şi acidul pantotenic, şintr-un grup de 3 vitamine care au fost izolate dintr-un extract de drojdie şi sânt indispensabile pentru creşterea şi dezvoltarea normală a organismelor umane. Sursele cele mai bogate de biotină sânt ficatul, gălbenuşul de ou, drojdia de bere, laptele şi orezul nedecorticat. Biotina este prezentă şi în fructe: zmeură(5,9 micrograme/100g), mere(0,43 microg./100g), prune(0,016 microg./100g), citrice, avocado, etc. Necesarul zilnic de biotină al organismului este de 100-300 micrograme.
Vitamina B9 (acidul folic). Se găseşte în drojdia de bere, în frunzele verzi, în ficat, în flora microbiană din intestine, precum şi în fructele unor specii pomicole: alune(71mg/100g), vişine(0,04-0,50mg/100g), portocale(1,2-2,3mg/100g), mango(36mg/100g), avocado, fragi, etc. este indicat în anemii, în anumite tulburări digestive şi în convalescenţe. Carenţa acidului folic la gravidă poate produce malformaţii copilului(la ochi, cerul gurii, etc.). un om adult are nevoie de 400±100 micrograme acid folic pe zi. Aportul de acid folic în doze mari nu tulbură funcţiile organismului.
Inozitolul.
Este o vitamină hidrosolubilă din constituţia biosului. În plante se găseşte mai ales sub formă de fitină(sarea de calciu a unui derivat de inozitol). Împreună cu colina, inozitolul previne încărcarea grasă a organelor(ficat, rinichi, inimă, artere), mobilizează lipidele respective; de aceea este indicat în obezitate. Mai este util şi pentru creşterea şi supravieţuirea celulelor din măduva osoasă, pentru hrănirea celulelor cerebrale şi are rol vital în creşterea părului(previne chelirea). Prezenţa lui în cantităţi mari în creier şi ficat demonstrează că are un rol funcţional important.
Inozitolul se găseşte în polen(deci şi în miere), în nuci, fructele citrice: portocale(0,09-0,21mg/100g), grapefruit(0,098-0,21mg/100g), etc. Un om adult are nevoie de circa 1g inozitol pe zi. Dacă aportul de inozitol din hrană este insuficient, organismul îl sintetizează din glucoză.
Vitamina PP(niacina sau nicotinamida). Este necesară în respiraţia celulelor vii, are efect vasodilatator şi este activă în metabolismul glucidelor şi proteinelor. Absenţa ei din alimentaţie produce pelagra, boală ce se manifestă prin inflamaţia(înroşirea) pielii, plăgi pe corp, tulburări digestive şi nervoase. Triptofanul (acid aminat esenţial) este precursorul vitaminei PP; care este sintetizată din triptofan de bacteriile intestinale. De altfel, vitamina PP poate fi substituită prin triptofan, în raportul de 60mg triptofan pentru 1mg vitamină PP. Această vitamină se găseşte aproape în toate speciile de fructe, dar cu deosebire în alune, castane, caise, cireşe, căpşuni, porumbe, piersice, mere, prune, afine, mure, zmeură, banane, citrice. Este necesară zilnic în cantitatea de 18-26mg pentru un bărbat, circa 13mg pentru o femeie şi 9-16mg un copil.
Niacina este una este una din vitaminele cele mai stabile în păstrarea fructelor şi prelucrării tehnologice. Metodele obişnuite de fierbere şi prăjire conduc la pierderea de 15-20% vitamină PP.
Acidul pantotenic. Este o vitamină din constituţia biosului. Este considerat indispensabil la formarea anticorpilor, în lupta organismului contra diverşilor agenţi declanşatori de infecţii. El asigură integritatea tegumentelor. Intervine în formarea acizilor graşi, a colesterolului, vitaminei D, hormonilor sexuali, etc. Acidul pantotenic se găseşte în multe specii de fructe: alune, coacăze, căpşune, caise, prune, agrişe, zmeură, cireşe, mure, citrice, banane.
Un om adult are nevoie de 10-20mg acid pantotenic pe zi. Această vitamină este sintetizată de microflora intestinală. De aceea, insuficienţa ei în organism se semnalizează foarte rar. Circa 33% din acidul pantotenic din alimente se pierde prin fierbere sau prăjire.
Vitamina B1 (aneurina, tiamina). Se găseşte în toate speciile de fructe, dar mai ales în alune, castane, nuci , prune, piersici, mere, citrice, struguri. Este necesară omului în cantitate de 1-2 mg pe zi. Vitamina B1 este necesară pentru funcţionarea normală a sistemului nervos; a aparatului cardiovascular şi a unor glande endocrine. Combate insomnia şi iritabilitatea. Are rol în apărarea antiinfecţioasă a organismului.
Aciditatea gastrică în limite normale ajută la păstrarea integrităţii chimice a vitaminei B1.
Creşterea ponderii glucidelor în dietă măreşte necesarul de vitamină B1. Ea este sintetizată şi de organismele şi de microorganismelor din intestin. Se distruge uşor la căldură.
Vitamina B2 (riboflavina, lactoflavina). Şi această vitamină se găseşte în toate speciile de fructe(ca şi vitamina B1), dar mai ales în alune, castane, nuci, piersici, pere, mere, caise, căpşuni, prune, zmeură, afine, banane, citrice. În alimente, vitamina B2 se găseşte în stare liberă sau combinată cu fosforul. Este fosforilată în peretele intestinal. În ţesuturile organismului se găseşte sub formă de flavoproteine sau coenzime.
Vitamina B2 intervine în procesul de creştere , de menţinere a integrităţii epiteliilor, în absorbţia lipidelor şi protejează ţesuturile hepatice contra substanţelor toxice. Ea participă la procesele de oxidoreducere din organism, are rol esenţial în formarea ţesuturilor, în sinteza hemoglobinei şi previne sensibilitatea ochilor la lumină. Ia parte la metabolismul proteinelor, glucidelor, lipidelor şi al fierului, intră în constituţia unor fermenţi respiratori.
Necesarul zilnic de vitamină B2 este de 1,6-2,5 mg pentru bărbaţi şi de 1,2-2,0 mg pentru femei. Insuficienţa vitamină B2 se manifestă prin: ragade la colţurile gurii, leziuni ale buzelor şi aripilor nasului, coloraţia în roşu-intens, tulburări vizuale, oboseală, dureri musculare sub formă de crampe, greutate la urinare, deranjamente gastrointestinale, oprirea laptelui la femeia care alăptează. Deficitul de vitamină B2 , asociat foarte des cu carenţa în vitaminele B1,B6 şi PP, determină dermatita seboreică manifestată prin eritem.
Vitamină B2 este rezistentă la căldură, dar sensibilă la acţiunea substanţelor alcaline şi foarte sensibilă la lumină.
Vitamină B4 (colina). Este o bază azotată foarte răspândită în stare liberă sau combinată. Prezenţa ei este indispensabilă dezvoltării normale a organismului animal şi procesul de lactaţie. Previne încărcarea grasă a ficatului. Se găseşte în nuci(1,4 mg/1g) şi alte fructe.
Vitamină B6 (piridoxina, adermina). Au fost identificate trei substanţe cu acelaşi efect: piridoxină, piridoxalul şi piridoxamina. În organism, piridoxina se află sub formă de piridoxalfosfat. Ea este un diuretic natural(previne reţinerea apei în organism, mai ales în timpul sarcinii), are rol în hematopoează(formarea hematiilor, leucocitelor, limfocitelor, trombocitelor), participă la buna funcţionare a ficatului, pielii şi sistemului nervos. Se foloseşte în tratamente de scădere dirijată a colesterolului în sânge şi frânare, pe cât posibil, a aterosclerozei.
Vitamină B6 se găseşte în căpşune(0,38-0,45 mg/100 g), piersici(0,2 mg/100 g), agrişe, mure, prune, pere, coacăze, afine, cireşe, cătină albă, struguri(0,1 mg/100 g), avocado(0,39-0,65 mg/100 g) şi alte fructe. Un om are nevoie de 1-2 mg vitamină B6 pe zi. Vitamină B6 este sintetizată şi de microflora intestinală. Ea rezistă la căldură, dar se distruge la lumină.
Vitamină B12. Nu este sintetizată de plante care, de altfel, nici n-o folosesc. Se găseşte numai în produsele de origine animală.
Vitamină B15 (acidul panganic). A fost izolată, la început, din extracţiile sâmburilor de caise, iar ulterior s-a obţinut, în formă cristalină, din boabele cerealelor(în special grâu şi orez) şi din seminţe de dovleac. Rolul cel mai important al vitamină B15 este de eliminare a fenomenelor de hipoxie(insuficienţă de oxigen) la nivelul ţesuturilor, îndeosebi a ţesutului muscular. Dintre muşchi, cel mai afectat de hipoxie este cel cardiac. De aceea, vitamină B15 se utilizează în astm, anghină pectorală, insuficienţă coronariană şi boli de inimă reumatismale. Are şi efect de detoxifiere, în cazul intoxicaţiilor cu alcool, narcotice şi barbiturice(medicamente cu acţiune hipnotică, sedativă, anticonvulsivă şi anestezică, cum sânt luminalul, ciclobarbitalul, veronalul, etc.). Necesarul zilnic de vitamină B15 al unui adult este de 2 mg.
Vitamină B8 (biotină, denumită şi vitamină H). Face parte , împreună cu inozitolul şi acidul pantotenic, şintr-un grup de 3 vitamine care au fost izolate dintr-un extract de drojdie şi sânt indispensabile pentru creşterea şi dezvoltarea normală a organismelor umane. Sursele cele mai bogate de biotină sânt ficatul, gălbenuşul de ou, drojdia de bere, laptele şi orezul nedecorticat. Biotina este prezentă şi în fructe: zmeură(5,9 micrograme/100g), mere(0,43 microg./100g), prune(0,016 microg./100g), citrice, avocado, etc. Necesarul zilnic de biotină al organismului este de 100-300 micrograme.
Vitamina B9 (acidul folic). Se găseşte în drojdia de bere, în frunzele verzi, în ficat, în flora microbiană din intestine, precum şi în fructele unor specii pomicole: alune(71mg/100g), vişine(0,04-0,50mg/100g), portocale(1,2-2,3mg/100g), mango(36mg/100g), avocado, fragi, etc. este indicat în anemii, în anumite tulburări digestive şi în convalescenţe. Carenţa acidului folic la gravidă poate produce malformaţii copilului(la ochi, cerul gurii, etc.). un om adult are nevoie de 400±100 micrograme acid folic pe zi. Aportul de acid folic în doze mari nu tulbură funcţiile organismului.
Inozitolul.
Este o vitamină hidrosolubilă din constituţia biosului. În plante se găseşte mai ales sub formă de fitină(sarea de calciu a unui derivat de inozitol). Împreună cu colina, inozitolul previne încărcarea grasă a organelor(ficat, rinichi, inimă, artere), mobilizează lipidele respective; de aceea este indicat în obezitate. Mai este util şi pentru creşterea şi supravieţuirea celulelor din măduva osoasă, pentru hrănirea celulelor cerebrale şi are rol vital în creşterea părului(previne chelirea). Prezenţa lui în cantităţi mari în creier şi ficat demonstrează că are un rol funcţional important.
Inozitolul se găseşte în polen(deci şi în miere), în nuci, fructele citrice: portocale(0,09-0,21mg/100g), grapefruit(0,098-0,21mg/100g), etc. Un om adult are nevoie de circa 1g inozitol pe zi. Dacă aportul de inozitol din hrană este insuficient, organismul îl sintetizează din glucoză.
Vitamina PP(niacina sau nicotinamida). Este necesară în respiraţia celulelor vii, are efect vasodilatator şi este activă în metabolismul glucidelor şi proteinelor. Absenţa ei din alimentaţie produce pelagra, boală ce se manifestă prin inflamaţia(înroşirea) pielii, plăgi pe corp, tulburări digestive şi nervoase. Triptofanul (acid aminat esenţial) este precursorul vitaminei PP; care este sintetizată din triptofan de bacteriile intestinale. De altfel, vitamina PP poate fi substituită prin triptofan, în raportul de 60mg triptofan pentru 1mg vitamină PP. Această vitamină se găseşte aproape în toate speciile de fructe, dar cu deosebire în alune, castane, caise, cireşe, căpşuni, porumbe, piersice, mere, prune, afine, mure, zmeură, banane, citrice. Este necesară zilnic în cantitatea de 18-26mg pentru un bărbat, circa 13mg pentru o femeie şi 9-16mg un copil.
Niacina este una este una din vitaminele cele mai stabile în păstrarea fructelor şi prelucrării tehnologice. Metodele obişnuite de fierbere şi prăjire conduc la pierderea de 15-20% vitamină PP.
Acidul pantotenic. Este o vitamină din constituţia biosului. Este considerat indispensabil la formarea anticorpilor, în lupta organismului contra diverşilor agenţi declanşatori de infecţii. El asigură integritatea tegumentelor. Intervine în formarea acizilor graşi, a colesterolului, vitaminei D, hormonilor sexuali, etc. Acidul pantotenic se găseşte în multe specii de fructe: alune, coacăze, căpşune, caise, prune, agrişe, zmeură, cireşe, mure, citrice, banane.
Un om adult are nevoie de 10-20mg acid pantotenic pe zi. Această vitamină este sintetizată de microflora intestinală. De aceea, insuficienţa ei în organism se semnalizează foarte rar. Circa 33% din acidul pantotenic din alimente se pierde prin fierbere sau prăjire.
Sursa
2007-10-04 00:56:41