Vitamina P

Această vitamină, denumită şi citrină, este constituită dintr-un grup de substanţe viu colorate, denumite bioflavonoide, care se află în fructele şi florile unor plante, împreună cu vitamine C. Ele au fost evidenţiate prima dată în startul alb al cojii fructelor citrice, unde se află de circa 10 ori mai multă vitamină P decât în sucul respectivelor fructe. Printre bioflavonoide se numără: citrina, hesperidina, rutina, cvercitrina.

Fructele cele mai bogate în vitamină P sânt: citricele(îndeosebi lămâile), prunele, caisele, vişinele(43-92mg/100g), cireşele(20mg/100g), măceşele, coacăzele negre, cătina albă, zmeura, afinele, păducelul, merele, strugurii. În nuci se găseşte ca urme. Multă vitamină P se găseşte în hrişcă, din care se extrage industrial.
Vitamina P moderează sângerările în echimoze(vânătăi) şi sângerarea gingiilor, au efecte antiinflamatorii, antiscleroase, antitumorale şi de economisire a vitaminei C. Împreună cu vitamina C, vitamina P se foloseşte preventiv contra gripei. Ea este lipsită total de toxicitate, iar excesul se elimină rapid din organism, prin urină şi transpiraţie.

Vitamina P intervine în ameliorarea suferinţei retinei în diabet, influenţează creşterea conţinutului de calciu în sânge, protejează organismul de efecte secundare ale razelor X.
Totodată, ea mai intervine în funcţionarea glandelor endocrine(tiroidă, suprarenare, gonade).

Carenţa de vitamină P măreşte fragilitatea capilară şi scade rezistenţa organismului la hepatită, nefrită şi diabet. Această carenţă se combate cu suc de lămâie şi alte citrice, suc de cătină albă, de coacăze negre, măceşe, caise, struguri şi alte fructe bogate în vitamina P.