Oare v-aţi întrebat vreodată, ce ar fi dacă de multe ori cînd spuneaţi “nu”, aţi fi zis “da”, dacă tăceaţi în loc să ziceţi tot ce vă vinea în cap, dacă atunci cînd aţi tăcut, aţi fi avut curajul să ziceţi ce aţi avut de zis? Ce ar fi dacă vă dădeaţi silinţa mai tare cînd realizaţi ceva, sau v-aţi fi gîndit înainte de a proceda grabnic? Ce ar fi dacă alegeam engleza în locul la “parlez vous francais”, dacă n-ar fi aceste persoane lîngă mine toţi aceşti ani, dacă mă împreetineam cu altcineva care nu miar fi alături cînd aveam nevoie, dacă n-aş fi avut curajul să înfăptuiesc ceia ce îmi doream şi dacă nu insistam şi nu mă dădeam bătut atunci cînd se părea că totul e pierdut? Cîte au fost care puteau decurge în mii de alte moduri şi ar fi fost cu totul altfel, cîte căi necunoscute, pe care aş fi putut lua şi aş fi ajuns cu totul la altă destinaţie, dar deja niciodată nu vom afla care. Cîte s-au întîmplat pe acest drum… un infinit de aţişoare s-au împletit împreună una cîte una şi toate doar pentru a mă aduce aici, la acest moment, unde sunt cine sunt şi unde te am pe tine alături de mine…
