Anatolie Goodwood stătea la o margine de drum, îngânând piesa Bitch, I'm from Durlești din repertoriul interpretei de muzică lights, Melanie Cojocaru, când pe lângă el a trecut cortegiul prezidențial. Nicolae Timofti a scos capul pe geam și a strigat  TOOOLEAAAA! Anatolie a privit în direcția blindatei prezidențiale și a întrebat: a? În acest moment smartphone-ul lui Anatolie cu Windows 11 instalat pe el a scos un sunet, dând de știre că a primit un SMS. În SMS era scris ХУЙНА! Anatolie a apreciat gluma și a apăsat pe touchscreenul telefonului său, iar acesta s-a transformat în bicicletă propulsată de 2 motoare reactive ce mergeau pe vodcă „Ноябрьская”. A încălecat bicicleta și a apăsat butonul „șiorșica” de pe ghidon. În 2,53 secunde Anatolie se deplasa alături de Mercedesul președintelui, cu fața plină de insecte proaspăt strivite. Domnule președinte, s-a adresat el lui Timofti, I have a dream! Și care este el? întrebă curios președintele. Vreau să trăiesc într-o țară în care oamenii mereu zâmbesc. Iaca mă scol eu dimineața, merg la serviciu, seara mai merg cu prietenii la un suc de roșii cu plutoniu în el, mai merg cu prietena undeva, etc. și peste tot unde merg văd oameni triști, nimeni nu zâmbește, toți îs nefericiți. De ce nimeni nu zâmbește? Chiar și Dvs. mă priviți acum cu o față de parcă v-am mâncat strachina cu betocike. Președintele a stat un pic, s-a gândit și a adormit. Anatolie i-a dat o palmă peste nas și acesta a tresărit. De cât timp dorm? De câteva secunde. Deci, ce aveți de comentat la ce am spus eu? Președintele l-a privit pe Anatolie și a spus: ce сразу eu? Stai și te plângi că nimeni nu-ți zâmbește, dar tu când ultima dată ai zâmbit? Tu nu știi ce a spus bunicul meu, Ghandi? Fii schimbarea pe care vrei s-o vezi în lume! Și atunci de ce noi, moldovenii nu aplicăm acest citat în viețile noastre? a întrebat frustrat Anatolie. Președintele a făcut o mică pauză, apoi a zis: because we're fucking cunts. În acel moment șoferul a apăsat un buton pe care scria      „Dă-i”, instalat pe volanul mașinii de către mecanicul Serafim Buturugă, în garajul prezidențial, într-o vară când toți lucrătorii au plecat în vacanță și au rămas doar el și alți 2 mecanici. Când s-au întors lucrătorii din vacanță, i-au găsit pe cei 2 mecanici morți de supradoză de benzină, iar pe Serafim Buturugă - în comă alcoolică, lângă Mercedesul președintelui. La apăsarea butonului de către șofer, în fața cortegiului s-a deschis un portal, format din o sumedenie de fulgere și care avea forma chipului lui Ștefan cel Mare. În câteva clipe cortegiul a dispărut în interiorul portalului. Unul câte unul, fulgerele s-a împrăștiat și portalul a dispărut. Anatolie era просто в ахуе. A mers acasă și s-a gândit mult la ce i-a zis președintele. De azi înainte îi voi zâmbi oricărei persoane care va face contact vizual cu mine, și-a propus Anatolie. A ieșit din apartament și a dat ochii cu vecinul său, Marcel Gheorghe, de 43 de ani. Anatolie i-a zâmbit, iar Marcel l-a privit straniu, luând zâmbetul drept o batjocoră și i-a tras lui Anatolie o mamă de bătaie, cu picioare în burtă și coate în ochi. Când a deschis ochii, Anatolie se afla la spital, într-o cameră cu narcomani în comă. Cum te simți? l-a întrebat doctorul Laurențiu Pleavă. Anatolie l-a privit pe doctor și i-a zâmbit. Clar, a spus doctorul și a ieșit din cameră. Peste 10 minute în cameră au intrat câteva surori medicale. După ce acestea au băut câte un ceai (s-au ширнит), l-au luat pe Anatolie, cu tot cu pat și l-au pus într-o ambulanță marca UAZ-452 („Буханка”).
Era soare, pe strada Costiujeni. Anatolie zâmbea, urmărind o albină ce strângea polen de pe o floare. Apoi s-a uitat la câțiva dintre cetățenii îmbrăcați în alb, ca și el, iar aceștia i-au zâmbit înapoi. Toți zâmbeau. De după gard se vedeau fețele încruntate și nefericite ale trecătorilor grăbiți.