Deşertificarea. Problema. Consecinţele deşertificǎrii. Măsuri de soluţionare.
DeşertificareaProblemaDesertificarea este evidenta pe aproape 25% din suprafata uscatului terestru si afecteaza peste 110 tari cu aproape un miliard de locuitori, pe toate continentele, pagubele anuale fiind evaluate la 42 de miliarde de dolari, acest fenomen fiind denumit “cancerul Pamantului”.
Suprafata totala afectata de desertificare este de 39,4 milioane kilometri2, ceea ce reprezinta 26,3% din suprafata uscatului. Cea mai mare parte a terenurilor afectate de desertificare este localizata in tinuturile semiaride, fiind considerata una dintre cele mai grave probleme de mediu pentru acest secol. Teritoriile afectate de desertificare ocupa 36% in Africa, 25,4% in America Centrala si de Nord, restul fiind distribuit in Europa si Australia. ONU a declarat anul 2006 drept Anul Internaţional al Deşerturilor şi Deşertificarii. 2006 marcheaza şi a 10-a aniversare a Convenţiei ONU pentru Combaterea Deşertificarii în statele care se confrunta cu probleme serioase cauzate de seceta şi/sau deşertificare, în special în cele din Africa. Convenţia a fost semnata de 191 parţi, adica toţi membri ONU.Lupta împotriva saraciei în zonele uscate, presupune ca aceste probleme sa fie luate în considerare împreuna.Acordul ONU privind Ecosistemul Global precizeaza faptul ca este mai uşor sa previi deşertificarea decât s-o înlaturi. Presiunea populaţiei şi practicile nepotrivite de exploatare a terenurilor sunt cauzele degradarii . Un mai bun management al culturilor, o mai buna atenţie acordata irigaţiilor şi strategii de asigurare de locuri de munca în ramuri neagricole pentru locuitorii din zonele uscate, ar putea fi soluţii pentru rezolvarea acestei probleme.
Consecinţele deşertificǎrii sunt:
- diminuarea producţiei de hranǎ, reducerea productivitǎţii solului şi o scǎdere a capacitǎţii de regenerare a terenului;
- creşterea inundaţiilor în zonele din avalul râurilor, reducerea calitǎţii apei, sedimentarea în râuri şi lacuri şi colmatarea lacurilor de acumulare şi a canalelor navigabile;
- agravarea problemelor de sǎnǎtate datorate furtunilor de nisip şi praf, în special a infecţiilor oculare, a dificultǎţilor respiratorii, a alergiilor şi a stress-ului;
- reducerea mijloacelor de trai, forţând populaţia afectatǎ sǎ migreze.
Măsuri de soluţionare:· Efectuarea unei riguroase expertize ecologice a tuturor proiectelor elaborate;· Ridicarea nivelului de trai şi a gradului de civilizaţie al populaţiei din mediul rural;· Conservarea şi creşterea numărului de grădini publice mici, lărgirea spaţiilor vezi pe perimetrul oraşelor şi satelor;· Conservarea si reconstruirea unor ecosisteme nationale importantte, cum sunt: lacurile, spaţiile mlăştinoase şi mlaştinile, excluderea amplasării depozitilor de deşeuri de orice natură.
Sursa
2013-07-11 19:32:00