Морфий

Am început să citesc “Maestrul și Margarita”, dar recunosc, e cea mai grea înșiruire de text pe care am parcurs-o vreodată.
Roman ce demonstrează că demența fanteziei n-are limite.
O poveste subtilă, sensul căreia e mult în spatele cuvintelor și care prinde contur greu, ca un puzzle anevoios, cu fiecare capitol citit.
Intuiam că o astfel de nebunie a scrisului nu poate ieși dintr-o rațiune sănătoasă.
Ca să aflu că Bulgakov, în tinerețe, a fost dependent de droguri.
Dependență pe care o depășește, dar care-i marchează întreaga operă.
La fel ca și în cazul lui Dostoievski, când patima pentru jocul de noroc își lasă amprenta pe scris.
Filmul Морфий descrie viața tânărului Bulgakov.
Intelectual venit în provincie pentru a profesa medicina.
Conține scene dure, ce reflectă perfect tragismul vieții Ucrainei primitive.
Pentru a face față încercărilor meseriei, la 23 de ani Bulgakov devine dependent de morfină.
Mlaștină în care o atrage și pe asistenta sa, cu care leagă o idilă.
Încearcă să se smulgă din ghearele drogurilor, dar văzând cât e de slab în fața lor, își zboară creierii.
Lucru adevărat doar în film, în realitate, Bulgakov reușește să se vindece.

Descifrarea operei marilor genii ai omenirii o găsiți în biografiile lor.