Nu sunt un consumator înrăit de carte, recunosc. Cu toate acestea stărui pentru a face loc măcar unei cărţi pe săptămână deoarece merită. Fizic, cartea nu e cel mai atrăgător obiect cunoscut, cu toate acestea avem şi din cei care ţin cărţi pe raft pentru a decora, aşa, pentru că dă bine la vedere.
Vorbind despre cărţile bune, indiferent de temă abordată de autor, gen, specie literară, stil. Fiecare e bună în felul ei. Indiferent dacă faci drept sau economie, un roman siropos nu-ţi va împrăştia gândurilie aşezate acolo, în cutiuţă. Ba, cutiuţa va deveni mai încăpătoare, astfel cartea jucând rolul unui element de legătură al gândurilor, cele care ne ajută să luăm decizii, să construim concluzii.
Unde ne ajută? Poţi învăţa din trei lucruri: greşeli, greşelile altora şi cărţi. Nu vei şti niciodată totul despre ceva, nici măcar despre firul de praf, care pare atât de simplu. Aici apar cărţile, saci plini de pagini în care sunt adâncite litere, trăiri, învăţături, asta aşa, poetic vorbind. Biologic cartea pentru creier e o şansă. Îl antrenează, îi schimbă modul, tactica, viteza de operare. Cărţile sunt hrana multor minţi, iar eu cred în asta.
De ce vreau să citeşti? Ca mulţi tineri, vreau un viitor altfel, mai bun. Dar vitorul ăsta nu creşte fără a fi udat la rădăcină, e şi el un fel de copac. Dacă am citi mai mult, am dezvolta mai creativ, mai intelegent. O generaţie cu o proporţie consistentă de cititori ar spori consistent cultura în societate, astfel construindu-ne un viitor asigurat şi încrederea în ziua de mâine.
