Sanda Bălan, sora mai mică a mult mai celebrului ei frate, Dan Bălan, şi-a pus pirostriile. Să-i spunem “Casă de piatră” şi să-i urăm răbdare multă, la fel şi sănătate căci înainte i se aşterne o viaţă lungă cu multe şi de toate. Ştiu că mulţi cârcotesc că a fost crescută în puf, că nu ştie ce este greul vieții, că pare a fi răsfăţată. De parcă este un păcat să fii alintat şi să ai părinţi bogaţi sau un frate celebru. Personal nu am ce să-i reproşez fetei. Nu o cunosc personal, dar mi-a spus cineva că este o fetiţă binecrescută, cu mult bun-simţ. Acel cineva merită toată încrederea mea, aşa că vă zic şi vouă, nu mai cârcotiţi la adresa Sandei Bălan.
-
Nici lui Dan Bălan nu am ce să-i reproşez, deşi, la adresa sa am auzit multe critici. Unii sunt intrigați, de ce nu se duce la Eurovision din partea Moldovei? Că de ce a făcut piese în limba rusă? Că de ce stă mai mult prin România decât pe la Chişinău? Tâmpenii. Ce naiba aveţi cu băietu’? Dacă e s-o spunem pe şleau, a făcut ce-a vrut cu viaţa lui. A reuşit să ajungă acolo unde alţii nici nu au visat şi este, probabil, cel mai cunoscut cetăţean moldovean în viaţă de pe glob. Nu vă place muzica lui? Nu-i nimic, gusturile nu se discută. Ascultați altceva. În ceea ce-l privește pe omul Dan Bălan, ei bine, acesta este un tip foarte ok. Am avut ocazia să vorbesc cu el. Pot cofirma. Personal aș putea să îi iert orice derapaje pentru piesa “Eu nu mă las de limba noastră”! Frumos, sincer, patriotic, sentimental şi… foarte corect!
-
Nu pot să fiu supărat şi nu am să-i reproşez nimic, nimic, nimic nici Ludmilei Bălan, mama celor doi menționați mai sus, alias Tanti Ludmila. Nu mă interesează că poartă fuste ultra-scurte. Nu mă pasionează numărul de operaţii plastice la care a recurs ca să-şi readucă tinereţea pe faţă. Dar mai ales nu mă interesează dacă a traficat sau nu copii în Israel. O mare tâmpenie, o zvonistică pur moldovenească: rea, pizmaşă, de cacao. Voi ați auzit de prezumţia nevinovăţiei? Nu există nicio dovadă, niciun martor, nimic, doar gura lumii care grăieşte. De când bârfele ne fac să punem anatema pe o persoană? Ce oameni! Ce moldoveni! Apropo, voi, cei care cârcotiți realizați cât de penibili sunteți? Să presupunem că totul s-a mușamalizat, că așa se face în Moldova. Atunci spuneți-mi cum este posibil să dispară victimele? Vorbim totuși de copii. Cum să dispară plodul, iar mama, tata să nu dea alarma? Cum să nu avem niciun caz, nici măcar unul, în care cineva să confirme: “Tanti Ludmila mi-a traficat copchilul”? Da, Tanti Ludmila este o persoană excentrică. Dar parcă Lady Gaga nu este, parcă Madonna este ușă de biserică. De ce ei, oamenii civilizați din vest, își permit să aibă vedetele lor excentrice, iar noi aruncăm cu noroi în ale noastre? Repet, nu am ce să-i reproșez Ludmilei Bălan! Îi pot ierta orice excentricitate doar pentru faptul că timp de câțiva ani mi-a urat foarte dulce: “Noapte bună!”. Doar mama putea să fie mai dulce, mai frumoasă, și mai bună decât Tanti Ludmila de la televizor. Tanti Ludmila este o părticică din copilăria mea, va rămâne mereu acolo oricâte operații își va fi făcut.
-
În schimb, am să-i reproșez un lucru extrem de grav domnului Mihai Bălan, șefului Serviciilor Secrete din Moldova, soțul Ludmilei Bălan, tatăl Sandei și lui Dan. Cum își permite directorul SIS să folosească mașina dată de stat, plătită din banii contribuabililor pentru a-și aduce soția la nunta fiicei sale? Nu înțeleg. Noi, cetățenii Republicii Moldovioara, îi plătim carburantul, întreținerea mașinii, salariul unui șofer, taxele de drum doar pentru ca dânsul să-și plimbe soția? Și mai grav este că domnul Mihai Bălan a făcut acest lucru în văzul tuturor. Este adevărat, şoferul a oprit la distanţă de intrarea în hotelul unde se ţinea nunta Sandei, dar tot s-a văzut bine maşina cu girofar, cu numere, cu tot… Şoferul a făcut-o lată de două ori: a încercat să oprească mai departe de ochii curioşi ai presei, dar nu suficient de departe căci tot a fost văzut. Doi, a pus-o în mare încurcătură pe Tanti Ludmila, care a trebuit să escaladeze troiene mari în pantofi cu toc cui. Nu mi se pare normal ca maşinile demnitarilor să fie folosite în scopuri personale, pentru cumpărături, pentru ducerea odraselelor la şcoli, pentru plimbarea soţiilor pe la nunţi! Este bătaie de joc pe banul public. Dar nu ştiu de ce mă strofoc aicea?! Pe moldoveni oricum îi interesează mai mult cât de scurtă este fusta şi câte operaţii estetice are Tanti Ludmila, decât ce se întâmplă cu maşinile înalţilor demnitari, fie ei şi şefi ai Serviciilor Secrete. Apropo, nu înțeleg cum se face, că nici presa de la Chișinău nu s-a autosesizat deloc?!