E  iarnă, e frig, e sumbră atmosfera, dar sunt fluturaşi, e suficient să-i cauţi.

Azi am fost Acasă la Fluturaş, cu Alex Lebedev, şi ca după orice offline, vă aduc impresii.

Alex e o persoană foarte sinceră, te simţi bine cu el şi e călduros. Ai impresia că-l ştii de-o viaţă.

Am aflat, în sfîrşit, că denumirea „Acasă la Fluturaş” e pentru că acasă te simţi cel mai bine, şi asta creează cititorilor o senzaţie de confort, cînd îi citesc articolele creative şi inspirate, că 27 e un număr magic de care-s legate multe evenimente importante din viaţa lui. Apropo, ştiaţi că rozul, iniţial era culoarea băieţilor, albastru – a fetelor, însă dorinţa reprezentantelor sexului frumos de a fi egale a fost prea mare, ca să lase lucrurile aşa?

Foarte utile, pentru mine, au fost amintirile lui Alex din anii de liceu, despre perioada cînd era punk şi îşi speria mama cu creasta roşie, despre contrazicerile cu profesorii şi despre faptul că un elev într-adevăr bun, e un elev rebel şi curios.

Şi la final, o frază cu sens marca „Acasă la Fluturaş”:

-Dacă poţi să faci un om să zîmbească, trebuie s-o faci :)

2013-01-19 11.36.29

P.S:Un merci mare organizatorilor :>>


Tagged: Alex Lebedev, blog, Fluturaş, Şcoala Tinerilor Bloggeri