Bună, prieteni dragi, și în 2013!
Primul gând din noul an îl dedic Moșilor, celor darnici și harnici, care de ceva vreme s-au rătăcit în timp. Să fie clar – nu am nimic împotriva celor care sărbătoresc pe stil vechi, nici a celora de alte religii – vreau doar să existe o claritate. Iar această claritate o aducem noi și presa.
Se știe că Moș Crăciun (care mai este și sfânt) vine în ajun de Crăciun. Întrucât moldovenii serbează ambele stiluri – admitem că-l primim pe Moșul de două ori, la interval de două săptămâni. Deși pentru unii părinți, ai căror copii scriu scrisori Moșului pe ambele stiluri, aceste veniri bat la buzunar (ca să nu mai zic de cei care în general nu-și pot permite un cadou pentru copil cu această ocazie, dar mite două).
Recent l-am auzit pe un copil reproșându-i mamei că la Slavic (un prieten vorbitor de rusă) a venit Moșul și de Anul Nou. – Apu care Moș?, l-a întrebat mama. – Nu știu, Ded Moroz. I-a adus codou! Mama a rămas pe gânduri, băiatul tot. Mama se gândea cum să-i explice frumos copilului diferența dintre Moși (doar Moș Crăciun e unul), băiețelul – cum să mai profite de încă un motiv ca să-i ceară Moșului (părinților) un cadou în plus.
Și așa am ajuns noi să primim Moși de vreo 4 ori în tot iureșul sărbătorilor – ce să mai crezi, cum să înțelegi și mai ales, cum să explici copiilor aceste lucruri fără a discrimina sau incrimina pe cineva?
Acum și presa mai pune sare pe rană. Bre, dacă a venit Moș Crăciun de Crăciun, la ce mai întrebi copilul pe 1 ianuarie ce i-a adus aseară Moșul? Vina e în noi…, și pe urmă zicem că nu ne schimbăm. Păi cum să te schimbi dacă în loc să clarifici lucrurile, mai tare le încurci, în loc să vină Moșul o dată, a ajuns să vină de 4 ori? Sărmanii copii, săracii părinți!
Poftim o melodie. Un cântec pe versuri de Adrian Păunescu – piesă ce mi-a marcat copilăria și care, tare mă tem, să nu o marcheze și pe a copilului meu. Ascultați și puneți în practică, măcar… la Anul și la Mulți Ani!