De Pădurea Domnească mă leagă amintiri frumoase. În timpul studenției am stat acolo aproape două săptămâni şi, împreună cu membrii unei organizații de voluntariat, cu câţiva străini din Germania, Franța, Italia, am construit adăposturi, locuri de hrană pentru cerbi și căprioare. Ce animale frumoase sunt în zonă! Ce peisaje superbe! Pădurea Domnească își merită cu prisosință numele nobil. Aflu astăzi, spre dezămăgirea mea, că locul este un magnet și pentru moldovenii care au arme de vânătoare. Numai că aceştia nu vin să se recreeze în maiestuoasa Pădure Domnească ori pentru a repara adăposturile ridicate acum 10 ani. Pe aceşti tipi cruzi îi interesează doar ucisul animalelor. Milă mi-e de sărmanele făpturi, milă mi-e de oamenii care nu conștientizează ce suflet hain au, dar și mai tare mi-e milă de familia care a rămas fără soţ, tată, fiu după ultima vânătoare din Pădurea Domnească. Totuși, nu pot să nu remarc faptul că natura hărţuită s-a răzbunat de data asta. Dumnezeu să-l odihnească în pace pe creştinul împuşcat! El a plecat, iar viii au rămas şi au creat un adevărat thriller în jurul poveştii respective. Cum hăţişul evenimentelor este încurcat, propun să le luăm pe rând.

-

Mai întâi vreau să-mi exprim regretul că domnul Sergiu Mocanu a fost primul care a ieşit cu informaţia pe piaţă. Domnul Mocanu, pe care nu-l cunosc personal, are un mare handicap: o lipsă totală de credibilitate. A venit cu atâtea poveşti până acum, încât lumea s-a săturat de el şi aproape că nu-l mai crede. Este ca Petrică, ciobanul de la stână, care strigă “Lupu, vine lupu la oi!” Sătenii însă nu sar să-l scape de lup. Petrică, pardon, domnul Mocanu poate să ne arate şi o filmare cu procurorul general cum îşi încarcă arma, ţinteşte, îl doboară pe nefericitul vânător şi tot o să fie o mulțime de moldoveni “Tomi Necredincioși”. Oamenii o să considere că este o făcătură marca “Stop Mafia” sau “Nu Mafia”… Habar nu am cum se numeşte jocul domnului Mocanu de-a Mafia. Iată de ce valul stârnit de conferinţa de presă este mic, mult prea mic în comparaţie cu tsunami-ul pe care ar fi trebuit să-l creeze. Eu zic să uităm de domnul care luptă cu “Mafia” şi să ne concentrăm pe date certe, venite din surse oficiale. Deja cunoaștem suficiente lucruri grave, care le oferă ocazia domnului procuror general şi domnului ministru de interne să ne arate cum se dă o demisie de onoare ca la carte. Al naibii naiv ce sunt, nu-i aşa?

-

Dar judecaţi şi voi. Ştim sigur că a murit un om, iar cazul a fost muşamalizat vădit: nicio relatare, niciun comunicat de presă, nicio ştire despre omor. Şi nu-mi veniţi cu măgării de genul, secretul anchetei. Bleah! Moldoveanul de rând trebuie să afle o astfel de informaţie. Instituţiile statului nu au voie să ne ascundă fapte atât de grave. Şi dacă mâine este omorât un puşti care adună ciuperci prin pădure? Va fi secret de stat? Un alt aspect foarte grav: procuratura a sărit peste poliţie şi anchetează cazul fără implicarea acesteia. De ce? Nu am înţeles. Fraţilor, dar ce e procuratura, un fel de FBI moldovenesc, care vine la locul crimelor importante, îi dă pe poliţişti la o parte și preia cazul? Evident, sunt ironic. De ce nu se respectă lanțul logic al unei anchete? Investigatorul adună probe, trimite cazul unui procuror, acesta decide cum se prezintă în instanță. Este cumva un caz extrem de delicat și trebuie o supraveghere atentă şi exclusivă din partea procuraturii? Foarte bine, dar să ne spună ce-o fi așa de important? De altfel, chestia asta este cusută cu aţă albă. Să nu credeţi o iotă. Procurorii strâmbă din nas când poliţiştii nu-şi fac treaba până la capăt şi sunt nevoiţi să ancheteze suplimentar un caz. Când colo, dau dovadă de un zel extraordinar şi se pun pe anchetat cu mult sârg, fără să le ceară poliţiştilor nimic. De ce? Oare nu cumva se restrânge cercul celor care vor avea acces la informaţiile referitor la această tragedie? Ba da. Ce țară! Ce instituții!

-

Apropo, a trecut atâta amar de vreme de la incident și nu ni s-a oferit nicio explicaţie. Este atât de complicat să anchetezi nişte martori, să afli poziţia fiecăruia, să stabileşti traiectoria cartuşului? Da, e greu - dacă martorii sunt nişte baştani importanţi, de la judecători, la politicieni, la procurori. Sunt absolut sigur că povestea mortului la vânătoare o să ne ofere încă multe surprize şi… nicio demisie. Apropo de demisia domnului ministru Recean. Domnule ministru, este lamentabilă prestaţia poliţiei moldoveneşti. Dacă nu ştiaţi de omorul respectiv este grav - a murit un om, iar poliţia află din presă despre asta? Dacă ştiaţi, dar nu aţi făcut nimic este de două ori mai rău - prin inactivitatea suspectă de care daţi dovadă sunteţi părtaşi la această muşamalizare ordinară! Orice ar fi, ne convingem încă o dată că Moldova este ţara tuturor posibilităţilor: poţi omorâ pe cineva, fie şi din greşeală, însă dacă ai contul gras şi prieteni sus-puşi scapi basma curată. Staţi să vedeţi cum tot mortul va fi scos vinovat.