E sărbătoare din nou în Moldova, în special Sărbătoarea Naşterii Domnului, care e a doua ca importanţă în Biserica Ortodoxă, după Învierea Domnului Isus Hristos. În fiecare an se pune problema datei de prăznuire a Naşterii Domnului - care nu e sărbătorită cu "toată lumea".
Am participat la conferinţa "Problema calendarului în viaţa Bisericii" susţinută de Pr. Ioan Munteanu, unul din cercetătorii autohtoni ai problemei, realizând ample studii la această tema.
În anul 46 înainte de Hristos, Iulius Caesar a poruncit unui mare Astronom să facă un calendar care să fie valabil pentru tot Imperiul Roman. Calendarul întocmit a primit numele celui care la comandat - Iulian. Acest calendar sideral calculează anul ţinând cont de mişcarea Soarelui, Lunii, Pământului, Stelelor, de toate elementele create de Dumnezeu.
Cu trecerea timpului oamenii de ştiinţă au observat că acest calendar sideral rămâne în urmă faţă de anul solar, care ia în calcul doar rotaţia Pământului în jurul Soarelui şi nu ţine cont de Lună şi Stele. Din acel moment oamenii de ştiinţă au început să-i acorde o importanţă deosebită, considerând că se pot face calcule mai exacte, dar cu unele dezavantaje. Calculele astronomice arătau că anul solar este mai scurt decât cel sideral, se obţinea diferanţa de o zi la 128 de ani. De ce astronomii se foloseau în continuare de calendarul sideral, chiar daca cunoşteau această diferenţă, rămâne o enigmă.
În Apus anul sideral era considerat învechit, din această cauză în anul 1582 Papa Grigore al XIII-lea face o reformă calendaristică, corectând diferenţa formată în acel an de 10 zile. Noul calendar comandat de Papa şi elaborat de un astronom italian a fost numit - Gregorian. Acest calendar nu este perfect, creşte cu o zi la 400 de ani, în anul 2118 diferenţa nu va fi de 13 zile, ci de 14 zile.
Patriarhii Răsăriteni au condamnat această schimbare făcută în Apus. Cei din Constantinopol preferau să nu vadă răsăritul soarelui, decât să se unească cu Roma.
Totuşi, în anul 1923, Biserica Constantinopolului, neavând motive bisericeşti, fiind influenţată de afara, precum că trebuie să se integreze, etc., a adoptat stilul nou.
Începând cu anul 1924 aproape toate ţările, rând pe rând au trecut la calendarul Gregorian, astfel în Biserica Ortodoxă a apărut două calendare, unul bisericesc - Iulian, şi altul civil - Gregorian.
Între anii 1924-1927 sa produs o dezbinare între biserici, în privinţa prâznuirii celei mai mari sărbători creştine - Învierea Domnului Isus Hristos. Conform unui canon, Paştele nu trebuie sărbătorit în acelaş timp cu Evreii sau înaintea lor. Din anul 1927 toate bisericile revin la pascalia de stil vechi (sărbătoresc Paştele pe stil vechi), păstrând stilul nou doar pentru sărbătorile cu data fixă.
Sărbătoarea Anului Nou nu este una religioasă, ci una laică, care vine din occident datorită Papei Inocenţiu al II-lea şi a început să se sărbătorească la 1 ianuarie 1691, iar în anul 1700 şi în Rusia datorită lui Pentru I, apoi în toată lumea, inclusiv în spaţiul Românesc. După anul 1924, coincidenţa de a sărbători Anul Nou în acelaş timp cu Sf. Vasile cel Mare este în România şi alte ţări ortodoxe trecute pe nou. Urăturile populare de Anul Nou, astăzi nu sunt valabile în Basarabia, căci pe pe 14 ianuarie când îl prăznuim pe Sf. Vasile şi când se obişnuieşte să se ureze, deja nu mai avem nici un fel de an nou, şi aşa numitul "Anul Nou pe Vechi" nu are nici o însemnătate civilă sau religioasă, acesta nici nu există. Anul nou civil e unul singur, atât pentru Stat, cât şi pentru Biserică. Calendarul Iulian sau aşa numitul Stilul Vechi e doar pentru Biserică. Cei din Biserica Ortodoxă de stil vechi, nu avem dreptul să-i judecăm pe cei care ţin de stilul nou, fiind buni creştini-ortodocşi.
Până la urmă, depinde ce înţelege fiecare prin a sărbători Naşterea Domnului sau cum este numită în popor - Crăciunul. Pentru cei care Crăciunul înseamnă doar brad, cadouri, distracţii, o masă cu mâncare şi băutură, pot sărbători când vor şi de căte or vor. Pentru cei care Crăciunul înseamnă în primul rând Naşterea Domnului Isus Hristos, participarea la Sf. Liturghie în ziua de naştere a Mântuitorului, în casa Domnului, trebuie să se conformeze canoanelor impuse de Biserica din care face parte.
Biserica nu este o instituţie cu caracter Divino-Uman, aşa cum o numesc unii, nici nu oferă servicii divine, cum cred alţii. Biserica nu poate fi adaptată, modelată, schimbată după bunul plac al oamenilor. Biserica are cunostinţe şi taine mistice, care mintea omului simplu nu le poate înţelege, trebuie doar să creadă.
Sărbători Binecuvântate tuturor!