Am ajuns intr-un moment fara intoarcere: clasa politic pro-sovietica (nici macar nu este pro-rusa; este pro-sovietica; pro-un sistem mort) din RM a inebunit. Si-a pierdut cumpatul. A inceput cu arestari urmate de tortura, ca in vremurile bune ale lui Tatuka Stalin. De obicei un asemenea moment de iesire din pepeni semnifica coacerea conditiilor pentru schimbare. Nu-i vad prea bine la anul pe cei care continua sa pupe in fund regimul. Viteza schimbarii este foarte mica majoritatea timpului, dar cand incepe schimbare, se desfasoara cu o asemenea viteza incat asa-zisii conducatori isi pierd hatzurile. De cand urmaresc politica nu am vazut nici macar un singur caz cand minciuna sa invinga total. Cum a spus un presedinte american…citat de un popa din Ardeal: “Cu minciuna poti manca de demineata, poti pranzi, poti manca de cina, dar niciodata de ojina!” Sau invers: de ojina dar nu de cina. Nu stiu care e ultima. As face un apel necesar tuturor: sa uitati dracului macar pentru o zi cine pe cine iubeste sau cine cu cine se culca, si sa va uniti fortele ca sa treceti hopul. Chiar si o aliantza nefireasca intre toate asa-zisele partide minuscule cu program necomunist ar putea fi un inceput de democratie. Pana la urma se vor alege apele. Parlamentul baltzat romanesc din 1996 a fost ce-i drept un esec intr-un sens, dar azi Romania are totusi in multe privinte profesionisti in conducere. In definitiv toate deciziile politice reusite din ultimii aniu demonstreaza asa: am intrat in NATO, am intrat in UE si tara merge spre bine indiferent ce spun detractorii si mai ales fostii activisti comunisti. Am fost impresionat de progresul facut de Romania in ultima vreme, chiar comparand lucrurile cu situatia dein Septembrie anul trecut. RM este la rascruce si cancelariile straine incep sa fie informate despre aceasta criza.