Demult nu am fost dezamăgită de vreo carte în care îmi pusesem mari speranțe.
Cred că deziluzia vine la parchet cu apatia generală cauzată de iarna asta pretențioasă, căzută parcă, prea de-odată peste noi.
Numele lui Simone de Beauvoir m-a intrigat încă de când l-am auzit prima oară la franceză, în liceu.
Citisem că este scriitoarea care a revoluționat lumea literară a secolului trecut, manifestându-se cu o dezinvoltură revoltătoare, pe atunci.
Nonconformistă, un fel de Coco Chanel a cărților.
O femeie care înghenunchia bărbații prin inteligență și scuipa pe convenții.
Așa o credeam.
Am început să citesc “Jurnalul unei fete cuminți”, sperând s-o descopăr treptat.
M-am plictisit de moarte, citind capitole întregi cu întâmplări trăite la 3 ani.
Cu descrierea încâlcită a unor detalii, complet irelevante.
Cu sute de denumiri de cărți, scriitori, poeți, filosofi.
În cei 21 de ani cred că citise cam tot ce era posibil pe-atunci.
În adolescență, dintr-o credincioasă înverșunată se transformă într-o ateistă de aceeași speță.
Leagă mai multe prietenii neclare.
Până la 21 de ani obține mai multe diplome decât alții în 10 vieți.
Nu știu de ce, dar pe mine așa gen de oameni nu mă inspiră.
Și nici așa gen de cărți. Am subliniat foarte puține pasaje, fapt ce confirmă acest lucru.
De mâine – Dostoievski. Adolescentul.
Carte nou-nouță, de la Iași adusă.
375034

Câteva fraze în care mă regăsesc.

- Am început să citesc, însă semnele tipărite îmi păreau mai indescifrabile decât pe vremea când nu cunoșteam alfabetul.
- Voi iubi când un bărbat mă va subjuga prin inteligența, cultura și autoritatea lui.
- Vreau ca iubirea să mă motiveze, nu să mă mărginească.
- Sunt bine, ca totdeauna când te văd.
- Mă consideram norocoasă când EL îmi acorda un loc la periferia vieții lui.
- Ezitam, pradă temerii de ridicol care îmi paralizase copilăria.
- Așteptam noaptea ca să plâng.
- Secretul fericirii și culmea artei sunt să trăiești ca toată lumea, nesemănând însă cu nimeni.
- Răul de care sufeream era de a fi fost gonită din paradisul copilăriei fără să-mi fi găsit locul printre cei mari.
- Este o adevărată fericire să trăiești, fie și în mod steril.
- Mă simțeam legată de el printr-o complicitate indisolubilă, ca și cum am fi comis împreună o crimă, sau am fi traversat Sahara pe jos.
- Îmbin în persoana mea o inimă de femeie și un creier de bărbat.
- Nu sunt de acord să-mi aliniez viața de dragul unui public îndoielnic.
- Ce strâmtă era mica mea lume pe lângă universul lui abundent.
- Ce bine e să simți o bucurie liniștită.