Sunt două mari categorii de vorbitori care-şi dispută extremele: unii care se înfoaie în pene, părându-li-se prea mediocru să se exprime simplu, în termeni luaţi din vocabularul de bază (asta chiar şi în media); alţii care nu au nici o preocupare pentru ce scot din gură în materie de lexic, topică, gramatică elementară. Ambii îmi sunt deopotrivă de nesuferiţi. Şi împăunaţii pedanţi, şi cretinoizii (câteodată asezonaţi grijuliu cu anglicisme de baltă) neglijenţi.
Apropo de păsărească: ce spuneți de „a inocenta” și de „a submersa”? De curând, mi-a fost dat să întâlnesc şi: „a flana”, pe post de „a rătăci”, „a hoinări” din franțuzescul „flâner”!

Eterna, „fatiganta” (apropo de snobăreală lingvistică) zicere: „limba este un organism viu” supus transformărilor e valabilă, dar cu niște (multe) limite. Eu n-aș lăsa niciodată viitorul limbii pe „mâna” poporenilor.

Știm prea bine cum „învie” vulgul limba: avem ocazia să-l vedem la lucru în sms-uri, emailuri, messenger - limbajul acela de subspecie, alcătuit numai din consoane, din care mulți „k”. Așadar: nu, merci!

Dacă jumătate de țară (cu precădere - sudul)  preferă să folosească „decât” în loc de „numai”, nu cred că e cazul să ne imbecilizăm și noi, restul, și să transformăm eroarea aceasta în regulă stipulată în DOOM.

Limba trebuie supravegheată și reglementată de specialiști, altfel, cât am clipi, ne trezim înapoi la interjecții și onomatopee. Vulgului în acest fel i-ar fi comod și i-ar plăcea să se „(s)exprime”.

Am mai întâlnit: delabra, deambula. Ia mai mergeți unde a înţărcat mutu' iapa cu spoiala voastră pseudo-franțuzită și învățați mai întâi româna (și franceza!) cum se cade, abia apoi veniți cu căzneli din astea lexicale de „oameni umblați”.