Silabe suferinde
Se-ascund în versuri crude.
Ca ierni făr’ de colinde,
Speranţele ni-s nude.
Eşti fără alinare,
Iar eu făr’ de-adăpost,
Şi-a noastră combinare
Chiar crezi că are rost?
De lacrimi sunt uscată,
Iar tu de amintiri
Şi vorbele tăcute
Cad rece din priviri.
Prognoza zice soare,
Inima zice ploi,
Şi-i roşu semaforul
Ce-arată spre noi doi.
Stăm iarăşi în celulă,
Silabele ni-s crude,
Doar tu şi eu şi ploaia,
Şi gratiile ude.
Tagged: eu, speranţe, suferinţe, tu, versuri
