NATO susţine eforturile Republicii Moldova privind democratizarea societăţii
Interviu cu directorul de programe al Centrului de Informare şi Documentare privind NATO din Republica Moldova, Ala Roşca- Care este scopul creării Centrului de Informare şi Documentare privind NATO din Moldova (Centrul NATO) ?
- Scopul Centrului de Informare şi Documentare privind NATO din Republica Moldova sau cum îi spunem noi Centrul NATO este de a promova valorile şi principiile euroatlantice în Republica Moldova şi dezvoltarea cooperării dintre Republica Moldova şi NATO. Pentru aceasta Centrul NATO îşi propune să informeze societatea despre obiectivele, instituţiile, rolul şi metodele de funcţionare a Alianţei Nord-Atlantice, mecanismele de cooperare cu Alianţa Nord-Atlantică şi activităţile specifice relaţiilor bilaterale, dintre Republica Moldova şi NATO, precum şi să participe la gestionarea proiectelor internaţionale bilaterale iniţiate în parteneriat cu instituţiile afiliate şi structurile componente ale Alianţei Nord-Atlantice. Prin intermediul centrului vom încerca să aducem la cunoştinţa cetăţeanului de rând şi instituţiile de stat ce înseamnă cu adevărat NATO şi ce beneficii va avea Republica Moldova din cooperarea cu această structură. Sperăm să atingem aceste ţinte primordiale prin seminare, mese rotunde, proiecte pe care le vom organiza cu partenerii noştri străini. La centru vor fi organizate şi cursuri de perfecţionare în domeniul politicii de securitate NATO şi instrumentelor sale de parteneriat, politicii interne şi externe a Republicii Moldova, pentru liderii de opinie şi experţii locali din instituţiile publice, agenţiile guvernamentale şi ong-urile din Republica Moldova, şi pentru studenţii şi absolvenţii instituţiilor superioare de învăţământ. Vom încerca să organizăm vizite de documentare la Bruxelles, la sediul NATO, pentru studenţi, profesori, tineri cercetători, jurnalişti, lideri de opinie. Centrul NATO dispune de un fond de carte şi documente la care au acces publicul larg.
- Cum apreciaţi relaţiile Republicii Moldova cu NATO?
- În martie 1994, Republica Moldova a semnat documentul cadru, prin care aderă la programul Parteneriat pentru Pace (PpP). Relaţiile Republicii Moldova se limitează, deocamdată, la acest program.
Astfel, Republica Moldova participă la realizarea obiectivelor PpP, care presupun transparenţa bugetelor militare naţionale şi planificarea securităţii, asigurarea unui control democratic asupra armatei, participarea la misiuni de menţinere a păcii şi implicarea pe termen lung a unor forţe armate capabile pentru cooperare cu statele membre ale NATO. Republica Moldova susţine eforturile ţă¬rilor NATO orientate spre lărgirea cooperării reciproc avantajoase în Europa. PpP poate fi considerat drept o garanţie a consolidării securităţii şi stabilităţii pe continent şi porneşte de la fap¬tul că participarea la Program va crea unele condiţii de securitate şi îmbunătăţirea capacităţii defensive a Republicii Moldova. O atenţie deosebită în cadrul Parteneriatului este acordată pregătirii militare şi gestionării forţelor armate, şi anume : instruirea cadrelor militare, planificărea bugetului militar, crearea bazei legislative pentru funcţionarea forţelor militare, desfăşurarea activităţilor de cercetare, soluţionarea problemelor modernizării siste¬melor informaţionale, mijloacelor de comu¬nicare, organizarea posturilor de conducere militară, elaborarea unui plan de organizare a protecţiei civile şi lichidării consecinţelor calamităţilor naturale.
Demararea consultărilor oficiale cu responsabilii NATO în vederea semnării unui Plan Individual de Acţiuni pentru Parteneriat (IPAP) se înscrie în contextul noii politici de reevaluare a mecanismelor de asigurare a securităţii naţionale. Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO (IPAP), realizat într-un termen relativ scurt, a fost aprobat de Consiliul Nord-Atlantic la 19 mai 2006. Prin Hotărârea Guvernului nr.774 din 06 iulie 2006 a fost adoptat IPAP-ul, unde se prevede crearea a opt grupuri de lucru şi a mecanismului de realizare IPAP împreună cu lista necesităţilor de asistenţă. Planul individual prevede promovarea reformelor democratice în diverse domenii, reformarea şi modernizarea sistemului naţional de securitate şi apărare, consolidarea controlului democratic al forţelor armate, combaterea terorismului şi crimei organizate. Planul IPAP reprezintă în realitate un program de reforme, care va cuprinde practic toate instituţiile statale. Realizarea sau nerealizarea acestora va reflecta nivelul ataşamentului Republicii Moldova la valorile Euro-Atlantice. Planul IPAP serveşte drept reper pentru activităţile bilaterale cu ţările spaţiului Euro-Atlantic, inclusiv pentru acordarea ajutorului necesar la realizarea reformelor; reieşind din planificarea reală, realizarea pozitivă a IPAP (mai ales în primii 2 ani) va da un semnal pozitiv partenerilor.
În raportul de evaluare, specialiştii NATO au apreciat competenţa structurilor create de către Guvernul RM, pentru implementarea IPAP şi metodele de lucru ale acestora. Astfel, Alianţa Nord-Atlantică şi-a declarat susţinerea pentru eforturile Republicii Moldova privind democratizarea societăţii, desfăşurarea reformelor militare, încurajând efectuarea lor şi în domeniul politic, judiciar.
- Cum apreciaţi statutul de neutralitate al Republicii Moldova ?
- Neutralitatea Republicii Moldova este stipulată în Art.11 al Constituţiei , în care se menţionează: „(1) R. Moldova proclamă neutralitatea sa permanentă; (2) R. Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său”. Trebuie de menţionat, că la etapa adoptării Constituţiei, declaraţia de neutralitatea avea cu scopul de a-i conferi o importanţă juridică cât mai mare în plan intern şi internaţional. Ţinta statutului de neutralitate a fost de a evacua armamentul şi forţele militare ruse din Transnistria. Cu toate acestea, refuzul Rusiei de a-şi îndeplini angajamentele sale de la Summit-ul OSCE de la Istambul a demonstrat încă o dată inconsistenţa politicii de neutralitate a Moldovei şi incapacitatea de a-şi asigura securitatea naţională.
Republica Moldova nu a pornit de la ideea neutralităţii ca o soluţie garantată pentru asigurarea securităţii sale militare şi economice, ci de la o idee de eliberare a teritoriului şi deschiderea altor opţiuni, după retragerea trupelor ruse. Aici poate fi observată diferenţa dintre statele neutre cum este Elveţia, Austria şi Finlanda, care au profitat de o stabilitate şi o anumită dezvoltare economico-financiară în cazul neutralităţii sale, şi Republica Moldova .
Spre deosebire de aceste ţări, Republica Moldova nu şi-a asigurat o neutralitate garantată. Condiţiile istorice în Moldova din perioada 1991-1992 şi motivele declarării neutralităţii au fost diferite de cele elveţiene. Neutralitatea Moldovei nu este garantată de nimeni în cazul unei evoluţii militare.
Ar trebui să menţionăm care sunt costurilor neutralităţii. În statele neutrem, cheltuielile militare sunt cuprinse între 0,9% ( Austria ) şi 1,7% (Suedia), din Produsul Intern Brut (PIB), deci între aproximativ trei şi şase miliarde de euro. Moldova nu este în stare să asigure astfel de sume anual pentru necesităţile apărării. În fiecare, an cheltuielile pentru sistemul de securitate şi apărare se reduc, iar forţele armate sunt mult mai slab dotate şi pregătite decât cele din Transnistria. Astfel, este confirmată, încă o dată, incapacitatea, din punct de vedere economic, de a face faţă de sine stătător, asigurării securităţii naţionale.
Se pare că unicul avantaj al „neutralităţii constituţionale” pentru Republica Moldova este evitarea participării la securitatea colectivă şi structura de apărare din cadrul CSI, care este condusă şi dominată de Federaţia Rusă.
- Credeţi că pentru asigurarea securităţii naţionale ar trebui de renunţat la acest statut şi de mers pe calea aderării la NATO?
- Republica Moldova are la hotarele sale vecini care dispun de un parteneriat consolidat, într-o formă sau alta, cu NATO. România este membru al Alianţei Nord-Atlantice de mai bine de 2 ani, iar Ucraina dispune de relaţii speciale cu NATO şi a declarat oficial dorinţa de a deveni membru. Prin urmare, relaţiile în creştere ale ţărilor din regiune cu NATO fac de înţeles şi chiar potrivită o extindere a raporturilor Republicii Moldova cu Alianţa Nord-Atlantică.
Republica Moldova este vecină cu NATO, începând cu 2004, iar de la 1 ianuarie 2007 este vecină şi cu Uniunea Europeană. NATO şi UE nu pot fi ignorate din aranjamentele de securitate ale regiunii. O eventuală aderare la NATO ar soluţiona nu numai problemele de securitate, dar şi multe probleme de ordin social-economică.
Cooperarea în domeniul programelor ştiinţifice între Republica Moldova şi NATO cunoaşte o dezvoltare notabilă. La Academia de Ştiinţe a Moldovei a fost lansat un Centru de cooperare ştiinţifică cu NATO, a fost fondat Centru Antiterorism, este în curs de înfiinţare un centru Anticriză. În acest context trebuie să remarcăm şi Centrul de Informare şi Documentare privind NATO din Republica Moldova (CID NATO), a cărui creare este, de asemenea, stipulat în IPAP.
- Vă mulţumesc
Interviu realizat de Alexei LUNGU, FLUX
Sursa
2007-08-06 21:38:00