http://www.youtube.com/watch?v=0H-K_ObnTxs
Un fir de păr albit-a
Pe fruntea Ta măreaţă.
Un zîmbet de lumină
Ţi s-a aprins pe faţă.
Şi inima îţi saltă
De bucurie plină,
Căci unde a fost umbră
Acuma e lumină.
Din pîinea cunoştinţei
Împarţi cu bunătate,
Cu drag acelor care
Sînt dornici de-a şti carte.
Către a Ta făptură
Şi munca Ta de zor
Mă-nchin cu pietate,
Iubite Profesor!
Filed under: anotimpurile vietii
