Am tot mai puțin timp pentru citit, și tot mai mare nevoie de lectură.
În mai mult de o jumatate de an m-am chinuit cu un roman pe cât de frumos, pe atât de complicat, iar azi am întors ultima pagină din “Cel mai iubit dintre pământeni”.
O carte care stă pe rafturile bibliotecii mele improvizate încă din liceu.
O carte care mult timp m-a speriat prin cele peste o mie de pagini.
Un roman pentru oameni care au trecut de etapa alfabetului la capitolul lectură.
O limbă română perfectă, dar nu una forțată așa cum se întâmplă uneori la cei care vor să-și afișeze inteligența, ci una naturală, firească.
Cred că pentru a-l citi pe Marin Preda, trebuie să avem o baza de lecturi serioase în cap.
Altfel e doar o înșiruire fără noimă de evenimente, de fraze…
Un roman – jurnal în care confesiunea e dureros de adevărată.
Petrini e bărbatul filosof în interiorul ființei sale.
Uneori prea calculat, alteori prea impulsiv. Dificil om. În anii comunismului…
Genial doar când gândește sau scrie, mai puțin când acționează.
Pentru că aproape întotdeauna când acționăm o facem în contradicție violentă cu noi înșine.
Și asta pentru că există în fiecare dintre noi, două vieți. Una gândită, plânsă, ascunsă, nedormită, nemachiată.
Și o alta – pe tocuri.
Și fiecare dintre ele luptă pentru supremație.
Fericiți cei ce știu să le armonizeze.
Petrini nu știe, nici eu nu știu.
De reținut :
- O clipă de neatenție, ca o fulgurație misterioasă a forțelor malefice, și un detaliu neînsemnat apasă inexorabil balanța.

- Eram atât de fericit încât devenisem umil să nu sfidez cine știe ce zeu sau zeiță geloasă.

- Un om în nenorocire ne întărește pe noi, cei de la adăpost.

- Femeile superioare nu sunt atractive.

- Inocența e o irezistibilă seducție.

- Nici vorbă de o poetică învăluire, asta se simte doar gândind la despărțire, nu și când ea se produce.

- O decepție reușită e mai bună decât o petrecere simulată.

- Pentru a fi siguri dorim întotdeauna să se îndrăgostească întâi celălalt. Dacă se îndrăgostește și ne place venim și noi din urmă cu aerul că suntem la unison – și dacă nu, bine am făcut că ne-am înșelat.

- Nu există în nimeni virtuți în stare pură și nici farmec fără revers.

- Numai sufletele terne sunt atrase de o viață violentă, desigur o atracție instinctivă, viscerală, nu s-o provoace direct, ci s-o îndure de la altul, cu groază reală, sinceră, cu oroare. Fiindcă groaza colorează violent și fascinant o lume prea cenușie și monotonă.