Parcă liniștea mă caută și nu mă găsește… cineva i-a dat greșit adresa mea.
Parcă totul e cu susul în jos sau viața mea are nevoie de o curățenie generală.
Parcă oamenii sunt din ce în ce mai grăbiți, mai nerăbdători, mai răutăcioși, mai urâcioși, mai agresivi și mai răzbunători. Parcă nu mai ascultă, parcă nu mai tac. Parcă uneori prea văd gunoiele din pragul altora, iar pe-ale lor le bagă sub preș.
Parcă unele cuvinte nu mai ajung, iar altele sunt în plus.
Parcă zgomotul lumii are volumul prea mare.
Parcă uneori muzica e mai mult decât muzică. E un prieten bun.
Parcă rătăcesc într-una printre aceleași tăceri, nemulțumiri și așteptări.
Parcă norocul îmi bate la ușă, dar când ajung să o deschid, nu e nimic. E pustiu.Parcă mi-e dor. Parcă mi-e frig. Parcă mi-e oboseală. Parcă mi-e tăcere.
Parcă mă pierd și mă (re)găsesc doar pentru a mă pierde din nou.
